Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei. Pe cilindru sunt înregistrate șapte melodii de W.A. Mozart, care sunt redate prin vibrarea dinților de oțel dispuși într-un pieptene, ale căror vârfuri sunt adiacente cilindrului. Capacul cutiei are pe partea exterioară marchetărie cu motive florale. Bunul cultural este clasat în categoria Tezaur.
Povestea cutiilor muzicale
Cutiile muzicale au apărut în Elveția la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În 1796, ceasornicarul Antoine Favre-Salomon a inventat un ceas de buzunar care avea un mecanism muzical încorporat, bazat pe principiul lamelor metalice acordate. Invenția s-a răspândit rapid și a declanșat, la scurt timp, crearea de cutii muzicale independente de ceasuri.
Inventate și construite inițial pentru distracțiile de salon ale lumii aristocrate, cutiile muzicale s-au perfecționat rapid, cucerind piața și interesul publicului pentru aceste mașinării destinate divertismentului. Industria cutiilor muzicale s-a concentrat, în mare parte, în Elveția. Geneva rămâne leagănul cutiei muzicale, chiar dacă arta manufacturierilor acestor minuni muzicale s-a extins și în alte regiuni ale Elveției, precum Jura, Auberson și Sainte Croix, și ulterior în alte țări, precum Franța, Germania și Cehoslovacia. Printre cele mai importante firme producătoare de cutii muzicale s-au evidențiat: Mermod Frères, Paillard, Reuge, Thorens, Cuendet, Junod, Nicole Frères, Ducommun-Girod, Brémond și L'Epee.
Cutia muzicală funcționa după un principiu relativ simplu: un cilindru cu pini (cuie cilindrice) acționa, prin răsucire, un „pieptene" metalic acordat pe anumite note muzicale, ambele fiind ascunse privirii într-un compartiment al cutiei. Prin învârtirea cilindrului - cu ajutorul unui mecanism cu arc (asemănător cu cel al ceasurilor) - pinii atingeau „dinții" din oțel ai pieptenului, care vibrau, redând astfel diferite note muzicale. O cutie muzicală putea avea „programate" pe cilindru un număr limitat de melodii - de la 4 până la 12.
De-a lungul timpului, cilindrii au fost înlocuiți cu discuri metalice interschimbabile. Pe acest principiu au apărut, în cafenelele și tavernele vremii, cutii muzicale de dimensiuni mari, care puteau fi activate prin introducerea unei fise, oferind utilizatorului posibilitatea de a alege discul preferat.
În afara mecanismului ingenios proiectat, cutiile muzicale se remarcă și prin arta cu care sunt decorate la exterior - folosind materiale precum lemn prețios, sidef, fildeș sau metal.
Declinul cutiilor muzicale a început odată cu inventarea fonografului (1877) și a gramofonului (1887). Producția lor a continuat pentru o perioadă, dar la începutul secolului al XX-lea, majoritatea firmelor consacrate au abandonat această afacere și au început să fabrice alte instrumente de muzică mecanică.
Ecaterinovca – așezare a culturii Sântana de Mureș - Černjahov
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
În anul 1978 au fost realizate cercetări arheologice de salvare la așezarea culturii Sântana de Mureș - Černjahov din preajma satului Ecaterinovca, raionul Cimișlia. Ca urmare a investigațiilor efectuate pe o suprafață de cca 1800 m2 au fost descoperite trei construcții de suprafață din carcasă de lemn, unse cu lut, dintre care una a fost utilizată drept locuință, iar restul având destinație gospodărească. De asemenea, au fost atestate: un bordei, două gropi de provizii, gropi menajere, gropi de la pari, precum și un cuptor mobil din lut. În una din gropile de provizii au fost descoperite cinci vase întregi: trei chiupuri în care s-a atestat mei carbonizat; o amforă masivă din lut de culoare roșie cu trunchiul canelat; un urcior de culoare cenușie cu gâtul îngust și cu o singură toartă. Sortimentul ceramicii rudimentare și al celei fine este obișnuit pentru monumentele acestei culturi. Predomină fragmentele de ceramică cenușie lucrată la roată și cele ale amforelor de culoare roșie. Procentajul ceramicii modelată cu mâna este nesemnificativ. De asemenea, au fost descoperite piese din: lut, fier, piatră, os, sticlă și bronz. Pornind de la datarea amforei cu gâtul larg și a fibulei din bronz, așezarea Ecaterinovca a fost încadrată în sec. IV.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Amplasarea așezării Ecaterinovca pe harta topografică (1) și pe harta Republicii Moldova (2). Fig. 2. Ecaterinovca. Planul secțiunii III. Fig. 3. Ecaterinovca. Secțiunea III. Planurile și profilurile complexelor: 1 - groapa 1A; 2 - groapa 2A; 3 - cuptorul 1. Fig. 4. Ecaterinovca. Planul secțiunii IV. Fig. 5. Ecaterinovca. Piese individuale: 1-4 - din sticlă și din pastă sticloasă; 6, 8, 11 - din fier; 7 - din bronz; 9, 12, 13, 15 - din lut; 14, 16 - din piatră. Fig. 6. Ecaterinovca. Secțiunea IV. Planurile și profilurile complexelor: 1 - groapa 1A; 2 - bordeiul 1. Fig. 7. Ecaterinovca. Ceramică: 1 - din umplutura gropii 1A, secțiunea IV; 4 - din umplutura gropii 1A, secțiunea III. Fig. 8. Ecaterinovca. Ceramică din umplutura gropii 1A, secțiunea IV.
Иван Власенко
Укрепления городища Мерешеука-Четэцуе
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Rezultatele perieghezelor arheologice în raioanele centrale și de nord ale Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Раннесредневековые костяные рукояти ножей с кольцевыми вырезами, как один из возможных признаков этнической атрибуции тиверцев
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Complexe locative tardive din așezarea medievală de la Rudi
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Многослойное поселение Рудь XX (раскопки 1982 г.)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Cutia muzicală funcționa după un principiu relativ simplu: un cilindru cu pini (cuie cilindrice) acționa, prin răsucire, un „pieptene" metalic acordat pe anumite note muzicale, ambele fiind ascunse privirii într-un compartiment al cutiei. Prin învârtirea cilindrului - cu ajutorul unui mecanism cu arc (asemănător cu cel al ceasurilor) - pinii atingeau „dinții" din oțel ai pieptenului, care vibrau, redând astfel diferite note muzicale. O cutie muzicală putea avea „programate" pe cilindru un număr limitat de melodii - de la 4 până la 12.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
