„Turnurile” de la Petreni (de la interpretarea arheologică a fotografiilor aeriene la reconstrucția habitatului cucuteni-tripolian)

Una din particularitățile deosebit de interesante ale structurii renumitei așezări a culturii Cucuteni-Tripolie de la Petreni, organizate în mai multe cercuri concentrice, o constituie cercul periferic al acesteia (al 10-lea sau al 11-lea la număr), format din obiecte de dimensiuni foarte mari. Referitor la acestea, K.V. Şișkin, autorul interpretării fotografiilor aeriene, în baza cărora a fost obținut la sfârșitul anilor ’70 planul așezării, le interpretează drept case de locuit de dimensiuni mari, admițând posibilitatea că, totodată aceste case ar fi putut îndeplini și anumite funcții defensive. Presupunerea capătă forma unei ipoteze mai dezvoltate la cercetătorii V.P. Dudkin și M.I. Videiko. Conform opiniei lor aceste obiecte ar putea reprezenta vestigiile unor „turnuri” defensive ale așezării, în calitate de componente importante ale întregului sistem de apărare a acesteia. În această ordine de idei, autorul articolului, prin studierea personală, pe baza fotografiilor aeriene, a structurilor mai multor așezări ale culturii Cucuteni-Tripolie, verificarea în teren a planurilor întocmite pe baza acestora, inclusiv a celei de la Petreni, pune la îndoială caracterul defensiv ale obiectelor în cauză, propunând în schimb un șir de alte posibilități interpretative. În circuitul științific se introduce informația inedită despre structurile unora din așezări ale culturii Cucuteni-Tripolie, obținută prin interpretarea fotografiilor aeriene de către K. V. Şișkin și autorul articolului.

Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Așezarea de la Petreni conform datelor fotografiilor aeriene: 1 - planul-reconstrucție al așezării, alcătuit de către K.V. Şișkin (după V.I. Marchevici); 2 - fragmentul unuia din planurile „de lucru” ale K.V. Şișkin, alcătuite pe baza fotografi ilor realizate în 1967 la scara 1:35000, cu imaginea așezării de la Petreni și a unei necropole eneolitice presupuse; 3 - situația geografi că a așezării de la Petreni; 4 - planul „de lucru” mărit al așezării de la Petreni, alcătuit de către K.V. Şișkin; 5 - planul nefinisat al așezării de la Petreni, alcătuit de către V.M. Bicbaev pe baza unei fotografi i aeriene realizate în 1984 la scara 1:18000 (a - la scara fotografi ei; b - mărită de două ori). Fig. 2. Piese din așezarea de la Petreni: 1, 2 - fragmente de statuete feminine găsite de V.M. Bicbaev în anii ‘80- ’90 ai sec. XX (fondurile MNAIM, Chișinău); 3 - amforă pictată cu reprezentarea unei zeități antropomorfe și simbolurilor astrale, din săpăturile lui E. Stern din anii 1902-1903 (expoziția MAO, Odesa); 4 - fragment de statuetă feminină pictată cu reprezentarea veșmintelor lungi cu brâu. Fig. 3. Structurile unora din așezări de tipul Cucuteni-Tripolie din Moldova de Nord, documentate pe baza interpretării fotografiilor aeriene: 1a-b - Sofi a VIII „La Moină”, etapa CI; 2 - Sofia II „La Găvan” (partea de sus a așezării), etapa CI; 3 - Hăsnășenii Mari I, etapa BI; 4 - Sturzești V „Copanchi”, etapa BI; 5 - Ochiul Alb „La Rămăzan”, etapa BII; 6 - Bădiceni „Voroncoveni”, etapa CI; 7 - Nicoreni II, etapa CI; 8 - Şumna I (b) și Şumna II (a), etapa CI; 9a-b - Sofia V, etapa CI; 10a-c - Corlăteni IV, etapa BI; 11 - Stolniceni I, etapa CI. Planurile au fost alcătuite: 1а, 2, 9а, 11 - de K.V. Şișkin pe baza fotografiilor realizate în 1967 la scara 1:35000; 1b, 3-8, 10 - de V.M. Bicbaev pe baza fotografiilor realizate în 1984, la scara 1:18000.