Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
„Turnurile” de la Petreni (de la interpretarea arheologică a fotografiilor aeriene la reconstrucția habitatului cucuteni-tripolian)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Una din particularitățile deosebit de interesante ale structurii renumitei așezări a culturii Cucuteni-Tripolie de la Petreni, organizate în mai multe cercuri concentrice, o constituie cercul periferic al acesteia (al 10-lea sau al 11-lea la număr), format din obiecte de dimensiuni foarte mari. Referitor la acestea, K.V. Şișkin, autorul interpretării fotografiilor aeriene, în baza cărora a fost obținut la sfârșitul anilor ’70 planul așezării, le interpretează drept case de locuit de dimensiuni mari, admițând posibilitatea că, totodată aceste case ar fi putut îndeplini și anumite funcții defensive. Presupunerea capătă forma unei ipoteze mai dezvoltate la cercetătorii V.P. Dudkin și M.I. Videiko. Conform opiniei lor aceste obiecte ar putea reprezenta vestigiile unor „turnuri” defensive ale așezării, în calitate de componente importante ale întregului sistem de apărare a acesteia. În această ordine de idei, autorul articolului, prin studierea personală, pe baza fotografiilor aeriene, a structurilor mai multor așezări ale culturii Cucuteni-Tripolie, verificarea în teren a planurilor întocmite pe baza acestora, inclusiv a celei de la Petreni, pune la îndoială caracterul defensiv ale obiectelor în cauză, propunând în schimb un șir de alte posibilități interpretative. În circuitul științific se introduce informația inedită despre structurile unora din așezări ale culturii Cucuteni-Tripolie, obținută prin interpretarea fotografiilor aeriene de către K. V. Şișkin și autorul articolului.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Așezarea de la Petreni conform datelor fotografiilor aeriene: 1 - planul-reconstrucție al așezării, alcătuit de către K.V. Şișkin (după V.I. Marchevici); 2 - fragmentul unuia din planurile „de lucru” ale K.V. Şișkin, alcătuite pe baza fotografi ilor realizate în 1967 la scara 1:35000, cu imaginea așezării de la Petreni și a unei necropole eneolitice presupuse; 3 - situația geografi că a așezării de la Petreni; 4 - planul „de lucru” mărit al așezării de la Petreni, alcătuit de către K.V. Şișkin; 5 - planul nefinisat al așezării de la Petreni, alcătuit de către V.M. Bicbaev pe baza unei fotografi i aeriene realizate în 1984 la scara 1:18000 (a - la scara fotografi ei; b - mărită de două ori). Fig. 2. Piese din așezarea de la Petreni: 1, 2 - fragmente de statuete feminine găsite de V.M. Bicbaev în anii ‘80- ’90 ai sec. XX (fondurile MNAIM, Chișinău); 3 - amforă pictată cu reprezentarea unei zeități antropomorfe și simbolurilor astrale, din săpăturile lui E. Stern din anii 1902-1903 (expoziția MAO, Odesa); 4 - fragment de statuetă feminină pictată cu reprezentarea veșmintelor lungi cu brâu. Fig. 3. Structurile unora din așezări de tipul Cucuteni-Tripolie din Moldova de Nord, documentate pe baza interpretării fotografiilor aeriene: 1a-b - Sofi a VIII „La Moină”, etapa CI; 2 - Sofia II „La Găvan” (partea de sus a așezării), etapa CI; 3 - Hăsnășenii Mari I, etapa BI; 4 - Sturzești V „Copanchi”, etapa BI; 5 - Ochiul Alb „La Rămăzan”, etapa BII; 6 - Bădiceni „Voroncoveni”, etapa CI; 7 - Nicoreni II, etapa CI; 8 - Şumna I (b) și Şumna II (a), etapa CI; 9a-b - Sofia V, etapa CI; 10a-c - Corlăteni IV, etapa BI; 11 - Stolniceni I, etapa CI. Planurile au fost alcătuite: 1а, 2, 9а, 11 - de K.V. Şișkin pe baza fotografiilor realizate în 1967 la scara 1:35000; 1b, 3-8, 10 - de V.M. Bicbaev pe baza fotografiilor realizate în 1984, la scara 1:18000.
Regina Uhl, Mariana Vasilache-Curoșu, Veaceslav Bicbaev, Mariana Sîrbu, Livia Sîrbu
Raport cu privire la cercetările arheologice de la Petreni, Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко, Вячеслав М. Бикбаев
Средневековое погребение у с. Хыртопул Маре
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Mariana Sîrbu, Veaceslav Bicbaev
O groapă din perioada târzie a epocii bronzului descoperită în zona lacului „Valea Morilor" din orașul Chișinău
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.