Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Rezumat: În articol este făcută o prezentare generală a rezultatelor investigațiilor arheologice, întreprinse la Ptreni, raionul Drochia, de către echipa de cercetători de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei și de la Departmentul Eurasia (Eurasienabteilung) al Institutului German de Arheologie, în anii 2011-2015.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Petreni. Planul geofizic al așezării (geofizica K. Rassmann, prelucrare R. Uhl). Fig. 2. Petreni. Planul amplasării secțiunilor arheologice (R. Uhl). Fig. 3. Petreni. Detaliu al planului geofizic al așezării, cu indicarea locului unde au avut loc săpături arheologice. Fig. 4. Petreni. Partea inferioară a unui vas cu patru piciorușe, descoperit în groapa AE142575_10-12 (foto R. Uhl). Fig. 5. Petreni. Partea inferioară a unui suport de vas, descoperit în groapa AE142575_12 (foto R. Uhl). Fig. 6. Petreni. Fragment de coastă de om, descoperit în groapa AE142575_12 (foto R. Uhl). Fig. 7. Petreni. Amenajare din lut (foto R. Uhl). Fig. 8. Petreni. Detaliu din cadrul amenajării din lut (foto R. Uhl). Fig. 9. Petreni. Vestigiile laturii de vest a locuinței, surprinse în secțiunea AE142 (foto: R. Uhl). Fig. 10. Petreni. Partea inferioară a peretelui locuinței, surprinsă în secțiunea AE142 (foto: R. Uhl). Fig. 11. Petreni. Partea inferioară a peretelui locuinței, surprinsă în secțiunea AE151 (foto: R. Uhl). Fig. 12. Petreni. Partea inferioară a peretelui locuinței, surprinsă în profilul de vest al secțiunii AE151 (foto: R. Uhl).
Mariana Sîrbu
Viața spirituală a comunităților Noua-Sabatinovka-Coslogeni prin prisma elementelor nonfunerare descoperite în așezări
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Mariana Sîrbu
Piese din lut descoperite în așezările de tip Noua-Sabatinovka din spațiul carpato-nistrean
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Mariana Sîrbu
Piese litice descoperite în așezările culturilor Noua-Sabatinovka din spațiul pruto-nistrean
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Mariana Vasilache
Așezări cucuteniene în spațiul pruto-nistrean (etapa Cucuteni A - Tripolie BI). Aspecte din istoricul cercetărilor
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Livia Sîrbu
Liviu Marta, The late Bronze Age Settlements of Petea - Csengersima, Satu Mare: Editura Muzeului Sătmărean, 2009, 239 pagini, 29 figuri, 8 planșe tipologice, 66 planșe, ISBN 978-973-1843-31-5
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
