Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Rezumat: În articol este făcută o prezentare generală a rezultatelor investigațiilor arheologice, întreprinse la Ptreni, raionul Drochia, de către echipa de cercetători de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei și de la Departmentul Eurasia (Eurasienabteilung) al Institutului German de Arheologie, în anii 2011-2015.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Petreni. Planul geofizic al așezării (geofizica K. Rassmann, prelucrare R. Uhl). Fig. 2. Petreni. Planul amplasării secțiunilor arheologice (R. Uhl). Fig. 3. Petreni. Detaliu al planului geofizic al așezării, cu indicarea locului unde au avut loc săpături arheologice. Fig. 4. Petreni. Partea inferioară a unui vas cu patru piciorușe, descoperit în groapa AE142575_10-12 (foto R. Uhl). Fig. 5. Petreni. Partea inferioară a unui suport de vas, descoperit în groapa AE142575_12 (foto R. Uhl). Fig. 6. Petreni. Fragment de coastă de om, descoperit în groapa AE142575_12 (foto R. Uhl). Fig. 7. Petreni. Amenajare din lut (foto R. Uhl). Fig. 8. Petreni. Detaliu din cadrul amenajării din lut (foto R. Uhl). Fig. 9. Petreni. Vestigiile laturii de vest a locuinței, surprinse în secțiunea AE142 (foto: R. Uhl). Fig. 10. Petreni. Partea inferioară a peretelui locuinței, surprinsă în secțiunea AE142 (foto: R. Uhl). Fig. 11. Petreni. Partea inferioară a peretelui locuinței, surprinsă în secțiunea AE151 (foto: R. Uhl). Fig. 12. Petreni. Partea inferioară a peretelui locuinței, surprinsă în profilul de vest al secțiunii AE151 (foto: R. Uhl).
Mariana Sîrbu
Depozitul din perioada tardivă a epocii bronzului descoperit în împrejurimile comunei Antonești, raionul Cantemir, Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Mariana Sîrbu
Industria materiei dure animale în perioada târzie a epocii bronzului (complexul cultural Noua-Sabatinovka)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Mariana Sîrbu
Un depozit de bronzuri descoperit în apropierea satului Marinici (raionul Nisporeni, Republica Moldova)
Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Livia Sîrbu
Liviu Marta, The late Bronze Age Settlements of Petea - Csengersima, Satu Mare: Editura Muzeului Sătmărean, 2009, 239 pagini, 29 figuri, 8 planșe tipologice, 66 planșe, ISBN 978-973-1843-31-5
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Mariana Sîrbu
Piese de bronz descoperite în așezările de tip Noua-Sabatinovka din spațiul Pruto-Nistrean
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.