Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Cercetările arheologice ale tumulilor de pe malul stâng al Prutului Mijlociu (investigațiile din anii 1982, 1984)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Acest articol introduce în circuitul științifi c materialele descoperite în procesul cercetării a cinci tumuli, din stânga cursului de mijloc al Prutului. Sunt prezentate 25 de complexe funerare, care refl ectă evenimente și procese din diferite epoci istorice. În acest context prezintă un interes deosebit mormântul 4/6 din perioada eneoliticului târziu. Acest complex aparține unei serii de morminte tumulare timpurii, descoperite în arealul culturii Cucuteni-Tripolie. Înmormântarea s-a efectuat într-o groapă circulară în plan, defunctul era plasat pe partea dreaptă, în poziție chircită, orientat spre Est. Restul tumulilor au fost ridicați în epoca Bronzului timpuriu, de către purtătorii culturii „Jamnaja”. Mormintele secundare sunt atribuite culturii „katakombnaya”, KMK, culturii sarmaților și perioadei nomazilor târzii.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Planul general. Fig. 2. 1 - Tumulul 3, plan și profi l; 2 - tumulul 4, plan și profi l; 3 - tumulul 4, vas din mantaua tumulului. Fig. 3. 1 - Tumulul 3, mormântul 3; 2 - tumulul 4, mormântul 3; 3 - tumulul 4, mormântul 1; 4 - tumulul 4, mormântul 2; 5 - tumulul 4, vas din mormântul 2; 6 - tumulul 3, mormântul 1; 7 - tumulul 3, cataramă din mormântul 1-?; 8 - tumulul 3, mormântul 4. Fig. 4. 1 - Tumulul 4, mormântul 6; 2 - tumulul 3, mormântul 2; 3 - tumulul 3, vas din mormântul 2. Fig. 5. 1 - Tumulul 5, plan și profi l; 2 - tumulul 7, plan și profi l. Fig. 6. 1 - Tumulul 5, mormântul 2; 2 - tumulul 5, mormântul 6; 3 - tumulul 5, mormântul 3; 4 - tumulul 5, vas din mormântul 2; 5 - tumulul 5, mormântul 5; 6 - tumulul 5, cuțit de fi er din mormântul 1; 7. Tumulul 5, piatră de prund din mormântul 4; 8 - tumulul 5, inel din mormântul 5; 9 - tumulul 5, vas din mormântul 2; 10 - tumulul 5, mormântul 4. Fig. 7 - Tumulul 6, plan și profi l. Fig. 8. 1 - Tumulul 6, mormântul 1; 2 - tumulul 6, mormântul 2; 3 - tumulul 6, mormântul 4; 4 - tumulul 6, mulaj de bârne din mormântul 2; 5 - tumulul 6, mormântul 5; 6 - tumulul 7, mormântul 2. Fig. 9. 1 - Tumulul 6, mormântul 3; 2 - tumulul 6, oglindă din mormântul 3; 3 - tumulul 6, ac din mormântul 3; 4 - tumulul 6, piesă de fi er din mormântul 3, fragment; 5 - tumulul 6, mărgele mărunte din mormântul 3; 6 - tumulul 6, mărgele din mormântul 3; 7 - tumulul 7, mormântul 3; 8 - tumulul 6, piesă de fier din mormântul 3, fragment; 9 - tumulul 6, fragment de fi bulă din mormântul 3; 10 - tumulul 7, mormântul 1; 11 - tumulul 6, mărgele din mormântul 3.
Татьяна И. Демченко
Cu privire la unele monumente ale grupului cultural Edineț
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Татьяна И. Демченко
Памятники типа Коржеуць в контексте истории центральной и восточной Европы раннего бронзового века
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.