Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).
Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.
Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.
Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.
Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.
Cercetările arheologice ale tumulilor de pe malul stâng al Prutului Mijlociu (investigațiile din anii 1982, 1984)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Acest articol introduce în circuitul științifi c materialele descoperite în procesul cercetării a cinci tumuli, din stânga cursului de mijloc al Prutului. Sunt prezentate 25 de complexe funerare, care refl ectă evenimente și procese din diferite epoci istorice. În acest context prezintă un interes deosebit mormântul 4/6 din perioada eneoliticului târziu. Acest complex aparține unei serii de morminte tumulare timpurii, descoperite în arealul culturii Cucuteni-Tripolie. Înmormântarea s-a efectuat într-o groapă circulară în plan, defunctul era plasat pe partea dreaptă, în poziție chircită, orientat spre Est. Restul tumulilor au fost ridicați în epoca Bronzului timpuriu, de către purtătorii culturii „Jamnaja”. Mormintele secundare sunt atribuite culturii „katakombnaya”, KMK, culturii sarmaților și perioadei nomazilor târzii.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Planul general. Fig. 2. 1 - Tumulul 3, plan și profi l; 2 - tumulul 4, plan și profi l; 3 - tumulul 4, vas din mantaua tumulului. Fig. 3. 1 - Tumulul 3, mormântul 3; 2 - tumulul 4, mormântul 3; 3 - tumulul 4, mormântul 1; 4 - tumulul 4, mormântul 2; 5 - tumulul 4, vas din mormântul 2; 6 - tumulul 3, mormântul 1; 7 - tumulul 3, cataramă din mormântul 1-?; 8 - tumulul 3, mormântul 4. Fig. 4. 1 - Tumulul 4, mormântul 6; 2 - tumulul 3, mormântul 2; 3 - tumulul 3, vas din mormântul 2. Fig. 5. 1 - Tumulul 5, plan și profi l; 2 - tumulul 7, plan și profi l. Fig. 6. 1 - Tumulul 5, mormântul 2; 2 - tumulul 5, mormântul 6; 3 - tumulul 5, mormântul 3; 4 - tumulul 5, vas din mormântul 2; 5 - tumulul 5, mormântul 5; 6 - tumulul 5, cuțit de fi er din mormântul 1; 7. Tumulul 5, piatră de prund din mormântul 4; 8 - tumulul 5, inel din mormântul 5; 9 - tumulul 5, vas din mormântul 2; 10 - tumulul 5, mormântul 4. Fig. 7 - Tumulul 6, plan și profi l. Fig. 8. 1 - Tumulul 6, mormântul 1; 2 - tumulul 6, mormântul 2; 3 - tumulul 6, mormântul 4; 4 - tumulul 6, mulaj de bârne din mormântul 2; 5 - tumulul 6, mormântul 5; 6 - tumulul 7, mormântul 2. Fig. 9. 1 - Tumulul 6, mormântul 3; 2 - tumulul 6, oglindă din mormântul 3; 3 - tumulul 6, ac din mormântul 3; 4 - tumulul 6, piesă de fi er din mormântul 3, fragment; 5 - tumulul 6, mărgele mărunte din mormântul 3; 6 - tumulul 6, mărgele din mormântul 3; 7 - tumulul 7, mormântul 3; 8 - tumulul 6, piesă de fier din mormântul 3, fragment; 9 - tumulul 6, fragment de fi bulă din mormântul 3; 10 - tumulul 7, mormântul 1; 11 - tumulul 6, mărgele din mormântul 3.
Татьяна И. Демченко
Памятники типа Коржеуць в контексте истории центральной и восточной Европы раннего бронзового века
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Татьяна И. Демченко
Cu privire la unele monumente ale grupului cultural Edineț
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.