Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Cu privire la unele monumente ale grupului cultural Edineț
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În perioada timpurie a epocii bronzului spațiul interfl uviului Prut-Nistru rămâne o zonă de contact a variatelor comunități culturale ale Europei Centrale și de Sud-Est, fi ind reprezentată de un șir de culturi arheologice, inclusiv și de cea cunoscută ca grupul cultural Edineț, descoperit în 1972, iar în 1974 evidențiat ca un grup cultural aparte. Însă, până în prezent soarta istorică a purtătorilor acestei culturi rămâne incertă. Monumentele grupului cultural Edineț sunt puține la număr, fi ind localizate compact în partea stângă a Prutului de Mijloc, în regiunea de silvostepă a platoului de nord al Moldovei. Grupul cultural Edineț este reprezentat prin complexe funerare: mici necropole plane și un tumul. Se caracterizează prin complexitatea ritului funerar (biritualism, folosirea masivă a pietrelor pentru construcția mormintelor) și prin varietatea inventarului funerar. Cea mai ilustrativă pare a fi colecția de vase ceramice cu forma dominantă – cupe cu două toarte. Studiul materialului, obținut în urma unor îndelungate cercetări de teren în așezarea pluristratigrafi că Izvorul lui Luca, lângă s. Trinca, ne-a permis să evidențiem colecția de piese, analiza morfologică și tehnico-tehnologică a cărora, confi rmă atribuirea lor perioadei timpurii a epocii bronzului și grupului cultural Edineț, și probabilitatea existenței aici a unei așezări a acestei culturi. O piesă de unicat pare a fi și cupa cu două toarte de la Burlănești, analogică ca formă vaselor din grupul cultural Edineț. Т. И. Демченко, K вопросу о круге памятников Единецкой культурной группы 203 Apariția monumentelor grupului cultural Edineț este pusă în legătură cu migrarea unui număr neînsemnat al populației din partea de vest a regiunii carpato-dunărene, cadrul cronologic al căruia este dictat de datele stratigrafi ce și revine sfârșitului mil. III – primului sfert al mil. II a. Chr. Acest grup cultural își regăsește analogii atât în ritul funerar, cât și în variate categorii de inventar, cu unele culturi ale perioadei timpurii a epocii bronzului în bazinul carpatic.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. 1 - Harta difuzării monumentelor; 2 - Vas din tumulul de lângă s. Burlănești. Fig. 2. Piese din necropola Brânzeni-Ţiganca. Fig. 3. Piese din așezarea de lângă s. Trinca. Fig. 4. Schițe ale complexelor funerare ale grupului cultural Edineț: 1 - necropola de lângă s. Cuconeștii Vechi; 2 - necropola de la Costești VIII; 3 - mormântul de la Badragii Vechi; 4 - tumulul de lângă s. Văratic. Fig. 5. Ceramica și alte categorii de inventar ale grupului cultural Edineț. Fig. 6. Harta răspândirii culturilor Europei de Sud-Est și Centrale (după Kalicz-Scheiber, Kalicz 1998, Abb. 2).
Татьяна И. Демченко
Памятники типа Коржеуць в контексте истории центральной и восточной Европы раннего бронзового века
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Татьяна И. Демченко
Cercetările arheologice ale tumulilor de pe malul stâng al Prutului Mijlociu (investigațiile din anii 1982, 1984)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.