Exponatul reprezintă un fragment de la o amforă unicat, descoperită în anul 1988 într-un cuptor de ars ceramică din așezarea Chirileni III (raionul Sîngerei), atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie etapa CII (mileniile V-IV a. Chr.).
Fragmentul ceramic cu reprezentări umane și geometrice pictate constituie circa 50 % din partea superioară a unei amfore, realizată din pastă de lut fără impurități. Este ars în mediu oxidant, în secțiune având culoare roșietică. Suprafața interioară a vasului este acoperită cu un strat de culoare roz-albicioasă, iar exteriorul netezit și lustruit este acoperit cu un strat de angobă gălbuie-cenușie. Corpul amforei este sferoidal cu patru tortițe piramidale pe umăr, iar gâtul este înalt tronconic cu buza scurtă răsfrântă la exterior. Dimensiunile vasului: diametrul buzei - 18 cm; diametrul maxim al corpului - 43-45 cm; înălțimea gâtului - 13 cm; înălțimea fragmentului expus - 43 cm; înălțimea totală estimată a vasului este de 55-60 cm. Grosimea la buză - 6-7 mm, la gât - 9-11 mm, iar la corp - 10-13 mm.
Suprafața exterioară a amforei în proporție de circa 4/5, cu excepția părții inferioare, este ornamentată bicolor cu vopsea neagră și maro, ca unealtă fiind folosită pensula care se resimte din aplicarea specifică a liniilor. Cel mai probabil au fost folosite două pensule. Ornamentul este împărțit în trei registre orizontale care înconjoară vasul împărțind interiorul în metope. Decorul este compus din linii dispuse vertical, orizontal sau oblic formând compoziții geometrice de tipul plasei.
Semnificația deosebită a amforei rezidă din reprezentarea în registrul de mijloc al picturii a scenei stilizate a unui dans ritualic feminin. Scena pictată pe corpul amforei reprezintă imaginea unui grup alcătuit din 9 personaje feminine asistate de doi câni și 3 șerpi. Imaginile feminine sunt reprezentate schematic, cu accentuarea picioarelor lungi, fustelor mini-trapezoidale, corpul întins scund, mâinile îndoite în plin dans și capurile punctate.
Vasele cu reprezentări pictate antropomorfe se întâlnesc foarte rar, fiind cunoscute până în prezent circa 140 de imagini de acest fel în întregul areal de răspândire a culturii Cucuteni-Tripolie.
Pe baza analizei formei vasului, decorului specific și a contextului descoperii, se poate admite că amfora de la Chirileni ține de cultul Femeii-Mamă, a Marei Zeițe venerată de populațiile din eneolitic.
Anuarul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, nr. II
Chișinău, 1995
I. Studii
• Nicolae Răileanu,Din istoria muzeului Regional al Basarabiei • Grigore Jitaru, Blazonul Basarabilor. Secolul XIV • A.I. Sâci, Imigrația românească în Canada, anii 1900-1939 • Grigore Bârsa, Narodnicismul lui C. Stere: între real și ipoteze • Jipa Rotaru, Primele unități militare Naționale Basarabene în slujba unirii cu România • lohan Engstrom, The Caroline Army
II. Istorie veche și arheologie
• Nicolae Chetraru, Contribuții la cunoașterea paleoliticului inferior în Moldova • Nicolae Chetraru, Bobulesti VI - o stațiune de la începutul paleoliticului superior în Moldova • Ilie Borziac, Podgori I - o nouă stațiune pluristratigrafică din paleolitul superior în bazinul Nistrului Mijlociu • Natalia Golțeva, Considerații preliminare asupra stratigrafiei cultural-cronologice a cetățuei Hlinjeni II • Natalia Golțeva, Toporul de piatră de la Şoldănești • Natalia Mateevici, Toarte de amfore ștampilate în fondurile Muzeului
III. Istorie
• Vlad D. Ghimpu, O ctitorie domnească în Basarabia: mănăstirea Căpriana • Mihai Onilă, File din istoria bisericii «Intrarea în biserica» din satul Râșcova, secolul XVIII • Valeriu Bucarschi, O hartă a Moldovei din secolul XVIII • Maria Hasnaș, Kazimiriștii în Basarabia • Elena Ploșnița, Aspecte privind dezvoltarea presei de limbă în Basarabia • Alexandru Roman, Rolul academicianului Dmitrie Onciul în istoria arhivelor din Basarabia • И.В. Жалоба,Буковинский сплав леса Прутом и его притоками в XIX - начале XX вв. • Irina Gonciarova, Arhitectul basarabean Cristofor Nicolaidi • Antonina Cracan, Cantacuzinii în Basarabia. File istorice • Maria Pripa, Din tezaurul spiritual al neamului. M.Berezovschi • Aurelia Cornețchi, Liceul de fete din Comrat • О.Ю. Щипакина, Коллективизация в СССР и ее последствия для Автономной Республики Молдавии • Elvira Vacula, Aspecte din activitatea societăților de binefacere din Basarabia • Nadejda Lavric, Din amintirile ostașilor basarabeni din armata română • Д.А. Крупейников, Молдаване - Герои Советского Союза • Ala Robu, Represiile - mijloc de menținere a sistemului administrativ de comandă • И.Ф. Рыжова, Раскулачивание 1949 года в Молдавии • Л.И. Пасиковская,Операция «Север» • Vera Belous, Deportați din motive politice • Elena Postică, File din istoria mișcării de eliberare Națională din Basarabia în anii postbelici • Ю.А. Марчук, Из истории балканских войн 1871-1878 годов
IV. Muzeografie și arhivistică
• Mustafa ali Mehmed, Jipa Rotaru, Ion Deboveanu, Principatele Române în vâltoarea preliminărilor păcii Ruso-Turce de la București din 29 mai 1812
V. Recenzii
• Ilie Borziac, Nicolae Chetraru, Alexandru Păunescu. Ripiceni-Izvor. Paleolitic și mezolitic. Studiu monografic. București, 1993
Exponatul reprezintă un fragment de la o amforă unicat, descoperită în anul 1988 într-un cuptor de ars ceramică din așezarea Chirileni III (raionul Sîngerei), atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie etapa CII (mileniile V-IV a. Chr.)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
