#Exponatul Lunii

Din perioada de debut a creștinismului, crucea semnifica nu doar instrumentul de tortură, ci și simbolul biruinței asupra morții, simbol al mântuirii.

Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint, având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas (potir?) cu „piciorușul" în formă de trapez.

Brațele crucii și ale „potirului" se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă (picătură). Crucea are un decor în relief, executat în tehnica filigranului și granulației, compus din picături, șnururi - duble și triple -, cercuri cu picătură în centru, frunze de trifoi (?). În centrul crucii, la intersecția brațelor, se află o montură circulară cu marginea șnurată, în care se află un granat. Totuși, elementul decorativ principal reprezintă imaginile a patru păuni spre dreapta, cu un șarpe în cioc, dispuși pe toate brațele crucii. Imaginea păunilor este redată într-o manieră artistică însă coada este stilizată sub formă de palmetă.

Păunul, originar din India, datorită cozii sale luxoase în formă de evantai, era considerat simbol al Soarelui. În Grecia antică, el era considerat păsărea sacră a zeiței Hera, iar în Roma antică - a zeiei Iuno. În Rusia kieveană, păunul (pasărea-măiastră) simboliza, la fel, Soarele. În Occident, păunul era considerat un ucigaș de șarpe, iar culorile irizate ale cozii erau atribuite capacității sale de a transforma veninul șarpelui în substanță solară. De vreme ce șerpii din simbolismul iranian erau considerați dușmanii soarelui, se credea că păunul ucide șerpii, pentru ca din saliva lor să-și creeze „ochii" irizați de bronz-verde și albastru-auriu de pe penele cozii sale.

Splendoarea strălucitoare a cozii păunului mascul este motivul pentru care îl comparăm cu zeii nemuritori și, prin urmare, cu nemurirea. Păunii sunt cunoscuți ca o emblemă a măreției, a autorității regale, a superiorității spirituale, a creației ideale.

În perioada timpurie a creștinismului, păunul reprezenta simbolul iubirii, învierii, nemuririi, frumuseții, al veșniciei sufletului, al ochiului atotvăzător al Bisericii, iar pana de păun era emblema Sf. Varvara. Reprezentarea păunilor cu șarpele în cioc, pe cruce, nu este deloc întâmplătoare, ea simbolizând victoria lui Christos asupra Răului.

Pe partea din spate a crucii sunt păstrate urmele unui dispozitiv de fixare, care, probabil, se completa cu un ac (lipsă), piesa având astfel și o funcționalitate de agrafă (fibulă), care, cu siguranță, se prindea pe stofă. Presupunem datarea piesei cu sec. IX-XII.

Piesa are următoarele dimensiuni: înălțimea- 125 mm; lățimea - 86 mm; greutatea - 47 g.

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

Anuarul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, nr. II

Chișinău, 1995

I. Studii

• Nicolae Răileanu, Din istoria muzeului Regional al Basarabiei
• Grigore Jitaru, Blazonul Basarabilor. Secolul XIV
• A.I. Sâci, Imigrația românească în Canada, anii 1900-1939
• Grigore Bârsa, Narodnicismul lui C. Stere: între real și ipoteze
• Jipa Rotaru, Primele unități militare Naționale Basarabene în slujba unirii cu România
• lohan Engstrom, The Caroline Army

II. Istorie veche și arheologie

• Nicolae Chetraru, Contribuții la cunoașterea paleoliticului inferior în Moldova
• Nicolae Chetraru, Bobulesti VI - o stațiune de la începutul paleoliticului superior în Moldova
• Ilie Borziac, Podgori I - o nouă stațiune pluristratigrafică din paleolitul superior în bazinul Nistrului Mijlociu
• Natalia Golțeva, Considerații preliminare asupra stratigrafiei cultural-cronologice a cetățuei Hlinjeni II
• Natalia Golțeva, Toporul de piatră de la Şoldănești
• Natalia Mateevici, Toarte de amfore ștampilate în fondurile Muzeului

III. Istorie

• Vlad D. Ghimpu, O ctitorie domnească în Basarabia: mănăstirea Căpriana
• Mihai Onilă, File din istoria bisericii «Intrarea în biserica» din satul Râșcova, secolul XVIII
• Valeriu Bucarschi, O hartă a Moldovei din secolul XVIII
• Maria Hasnaș, Kazimiriștii în Basarabia
• Elena Ploșnița, Aspecte privind dezvoltarea presei de limbă în Basarabia
• Alexandru Roman, Rolul academicianului Dmitrie Onciul în istoria arhivelor din Basarabia
• И.В. Жалоба, Буковинский сплав леса Прутом и его притоками в XIX - начале XX вв.
• Irina Gonciarova, Arhitectul basarabean Cristofor Nicolaidi
• Antonina Cracan, Cantacuzinii în Basarabia. File istorice
• Maria Pripa, Din tezaurul spiritual al neamului. M.Berezovschi
• Aurelia Cornețchi, Liceul de fete din Comrat
• О.Ю. Щипакина, Коллективизация в СССР и ее последствия для Автономной Республики Молдавии
• Elvira Vacula, Aspecte din activitatea societăților de binefacere din Basarabia
• Nadejda Lavric, Din amintirile ostașilor basarabeni din armata română
• Д.А. Крупейников, Молдаване - Герои Советского Союза
• Ala Robu, Represiile - mijloc de menținere a sistemului administrativ de comandă
• И.Ф. Рыжова, Раскулачивание 1949 года в Молдавии
• Л.И. Пасиковская, Операция «Север»
• Vera Belous, Deportați din motive politice
• Elena Postică, File din istoria mișcării de eliberare Națională din Basarabia în anii postbelici
• Ю.А. Марчук, Из истории балканских войн 1871-1878 годов