Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Anuarul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, nr. II
Chișinău, 1995
I. Studii
• Nicolae Răileanu,Din istoria muzeului Regional al Basarabiei • Grigore Jitaru, Blazonul Basarabilor. Secolul XIV • A.I. Sâci, Imigrația românească în Canada, anii 1900-1939 • Grigore Bârsa, Narodnicismul lui C. Stere: între real și ipoteze • Jipa Rotaru, Primele unități militare Naționale Basarabene în slujba unirii cu România • lohan Engstrom, The Caroline Army
II. Istorie veche și arheologie
• Nicolae Chetraru, Contribuții la cunoașterea paleoliticului inferior în Moldova • Nicolae Chetraru, Bobulesti VI - o stațiune de la începutul paleoliticului superior în Moldova • Ilie Borziac, Podgori I - o nouă stațiune pluristratigrafică din paleolitul superior în bazinul Nistrului Mijlociu • Natalia Golțeva, Considerații preliminare asupra stratigrafiei cultural-cronologice a cetățuei Hlinjeni II • Natalia Golțeva, Toporul de piatră de la Şoldănești • Natalia Mateevici, Toarte de amfore ștampilate în fondurile Muzeului
III. Istorie
• Vlad D. Ghimpu, O ctitorie domnească în Basarabia: mănăstirea Căpriana • Mihai Onilă, File din istoria bisericii «Intrarea în biserica» din satul Râșcova, secolul XVIII • Valeriu Bucarschi, O hartă a Moldovei din secolul XVIII • Maria Hasnaș, Kazimiriștii în Basarabia • Elena Ploșnița, Aspecte privind dezvoltarea presei de limbă în Basarabia • Alexandru Roman, Rolul academicianului Dmitrie Onciul în istoria arhivelor din Basarabia • И.В. Жалоба,Буковинский сплав леса Прутом и его притоками в XIX - начале XX вв. • Irina Gonciarova, Arhitectul basarabean Cristofor Nicolaidi • Antonina Cracan, Cantacuzinii în Basarabia. File istorice • Maria Pripa, Din tezaurul spiritual al neamului. M.Berezovschi • Aurelia Cornețchi, Liceul de fete din Comrat • О.Ю. Щипакина, Коллективизация в СССР и ее последствия для Автономной Республики Молдавии • Elvira Vacula, Aspecte din activitatea societăților de binefacere din Basarabia • Nadejda Lavric, Din amintirile ostașilor basarabeni din armata română • Д.А. Крупейников, Молдаване - Герои Советского Союза • Ala Robu, Represiile - mijloc de menținere a sistemului administrativ de comandă • И.Ф. Рыжова, Раскулачивание 1949 года в Молдавии • Л.И. Пасиковская,Операция «Север» • Vera Belous, Deportați din motive politice • Elena Postică, File din istoria mișcării de eliberare Națională din Basarabia în anii postbelici • Ю.А. Марчук, Из истории балканских войн 1871-1878 годов
IV. Muzeografie și arhivistică
• Mustafa ali Mehmed, Jipa Rotaru, Ion Deboveanu, Principatele Române în vâltoarea preliminărilor păcii Ruso-Turce de la București din 29 mai 1812
V. Recenzii
• Ilie Borziac, Nicolae Chetraru, Alexandru Păunescu. Ripiceni-Izvor. Paleolitic și mezolitic. Studiu monografic. București, 1993
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
