Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.
Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.
La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.
În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.
Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.
Anuarul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, nr. II
Chișinău, 1995
I. Studii
• Nicolae Răileanu,Din istoria muzeului Regional al Basarabiei • Grigore Jitaru, Blazonul Basarabilor. Secolul XIV • A.I. Sâci, Imigrația românească în Canada, anii 1900-1939 • Grigore Bârsa, Narodnicismul lui C. Stere: între real și ipoteze • Jipa Rotaru, Primele unități militare Naționale Basarabene în slujba unirii cu România • lohan Engstrom, The Caroline Army
II. Istorie veche și arheologie
• Nicolae Chetraru, Contribuții la cunoașterea paleoliticului inferior în Moldova • Nicolae Chetraru, Bobulesti VI - o stațiune de la începutul paleoliticului superior în Moldova • Ilie Borziac, Podgori I - o nouă stațiune pluristratigrafică din paleolitul superior în bazinul Nistrului Mijlociu • Natalia Golțeva, Considerații preliminare asupra stratigrafiei cultural-cronologice a cetățuei Hlinjeni II • Natalia Golțeva, Toporul de piatră de la Şoldănești • Natalia Mateevici, Toarte de amfore ștampilate în fondurile Muzeului
III. Istorie
• Vlad D. Ghimpu, O ctitorie domnească în Basarabia: mănăstirea Căpriana • Mihai Onilă, File din istoria bisericii «Intrarea în biserica» din satul Râșcova, secolul XVIII • Valeriu Bucarschi, O hartă a Moldovei din secolul XVIII • Maria Hasnaș, Kazimiriștii în Basarabia • Elena Ploșnița, Aspecte privind dezvoltarea presei de limbă în Basarabia • Alexandru Roman, Rolul academicianului Dmitrie Onciul în istoria arhivelor din Basarabia • И.В. Жалоба,Буковинский сплав леса Прутом и его притоками в XIX - начале XX вв. • Irina Gonciarova, Arhitectul basarabean Cristofor Nicolaidi • Antonina Cracan, Cantacuzinii în Basarabia. File istorice • Maria Pripa, Din tezaurul spiritual al neamului. M.Berezovschi • Aurelia Cornețchi, Liceul de fete din Comrat • О.Ю. Щипакина, Коллективизация в СССР и ее последствия для Автономной Республики Молдавии • Elvira Vacula, Aspecte din activitatea societăților de binefacere din Basarabia • Nadejda Lavric, Din amintirile ostașilor basarabeni din armata română • Д.А. Крупейников, Молдаване - Герои Советского Союза • Ala Robu, Represiile - mijloc de menținere a sistemului administrativ de comandă • И.Ф. Рыжова, Раскулачивание 1949 года в Молдавии • Л.И. Пасиковская,Операция «Север» • Vera Belous, Deportați din motive politice • Elena Postică, File din istoria mișcării de eliberare Națională din Basarabia în anii postbelici • Ю.А. Марчук, Из истории балканских войн 1871-1878 годов
IV. Muzeografie și arhivistică
• Mustafa ali Mehmed, Jipa Rotaru, Ion Deboveanu, Principatele Române în vâltoarea preliminărilor păcii Ruso-Turce de la București din 29 mai 1812
V. Recenzii
• Ilie Borziac, Nicolae Chetraru, Alexandru Păunescu. Ripiceni-Izvor. Paleolitic și mezolitic. Studiu monografic. București, 1993
Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
