#Exponatul Lunii

Muzeul Național de Istorie a Moldovei colecţionează, conservă, cercetează și expune, în scopul cunoașterii și educării, mărturii materiale legate de istoria Basarabiei. Colecțiile muzeale se îmbogățesc permanent prin achiziții, donații și cercetări arheologice.

În prima jumătate a anului 2018, patrimoniul muzeal s-a completat cu noi bunuri materiale, legate de istoria nobilimii din Basarabia. În urma investigațiilor pe teren, întreprinse în satul Brânzeni, raionul Edineț, au fost procurate cinci piese de mobilier, care au aparținut lui Vasile Stroescu: un dulap, o canapea, o comodă, un scaun și o oglindă de perete. Piesele au fost achiziționate de la Elizaveta Gureu, nepoata lui Gheorghe Tincu, care a lucrat în calitate de administrator al moșiei Brânzeni, proprietate a familiei Stroescu.

Recent restaurat, scaunul expus în această vitrină datează cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Este confecționat într-un atelier rusesc, din lemn de stejar, având o importanță memorială inestimabilă. Valoarea lui se explică prin faptul că în partea superioară a spătarului se regăsește o monogramă: „СВ" - cu litere chirilice sunt gravate inițialele numelui și prenumelui lui Vasile Stroescu.

Anul acesta se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui filantrop și patriot basarabean, supranumit Mecena al României, Vasile Stroescu - unul dintre puținii boieri care și-au pus întreaga viață și avere în slujba Neamului Românesc.

Vasile Stroescu provine dintr-o familie veche de boieri moldoveni. S-a născut la 11 noiembrie 1845, în satul Trinca, judeţul Hotin (în prezent, raionul Edineţ), în familia lui Vasile Ion Stroescu (1795-1875) şi a Porfirei Manoil Guţu (1808-1856).

A fost una dintre cele mai remarcabile personalităţi româneşti din Basarabia, afirmându-se, prin patriotismul său, ca vizionar politic, ca promotor al reîntregirii neamului şi, mai ales, ca unul din cei mai generoși filantropi români, care a promovat tot ce-a fost mai frumos și mai sfânt în cultura neamului românesc.

Viața și activitatea lui neobosită demonstrează complexitatea personalității celui pe care istoricul Nicolae Iorga l-a numit „marele român de bine și generosul binefăcător". Marele mecenat Vasile Stroescu a fost și rămâne un model de slujire neamului românesc, meritând pe deplin să-i cinstim memoria și faptele.

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

Tyragetia, nr. III

Chișinău, 1996

SUMAR (SOMMAIRE)

I. Studii

• Nicolae Răileanu, Din istoria Muzeelor Moldovei. Muzeul de Antichități al Nataliei Sicard din Vadul lui Vodă
• Grigore Jitaru, Blazoanele dinastice și stema de stat a Moldovei
• Vlad D. Ghimpu, Biserica Adormirii Maicii Domnului de la mănăstirea Căpriana
• Vasile Negruță, Dan Suruceanu, Creația Zugravului Gherasim șl sculptorului D. Ştefan la răscrucea secolelor XVIII-XIX
• Vasile Haheu, Cetățile traco-geto-daclce și elemente de urbanizare la tracii de nord
• Alexandru Levinschi, Atelierele de ceramică de la Soloncenl și unele probleme privind olăritul la purtătorii culturii Sântana da Mureș-Cerneahov

II. Arheologie și Istorie veche

• Ilie Borziac, Philip Allsworth, Nicolae Chetraru, Cercetări interdisciplinare în grotele paleolitice din Nord-Vestul Moldovei
• Serghei Covalenco, Nicolae Chetraru, Așezarea mezolltlcâ de la Sărăteni
• Oleg Levițki, Tatiana Demcenco, Tumuli din epoca fierului timpuriu de lângă satul Cotiujeni
• Serghei Agulnlcov, Cociulia - Cetățuie în codrii Tighecilor
• Natalia Mateevici, Piese arheologice provenite din colecția lui Ion Surucean
• Ilie Borziac, Alexei Zagaievschi, Cele mai vechi file din istoria satului Cosăuți

III. Istorie medievală

• Ion Hâncu, Rezultatele cercetărilor arheologice de la biserica cu pronaosul lărgit din Orheiul Vechi
• Pavel Bârnea, Despre soarta istorică a Orheiului Vechi
• Petre Beșliu, Contribuția universității săsești la consolidarea sistemului de fortificații din defileul Oltului
• Ana Boldureanu, Vera Paiul, Tezaurul monetar de la Gârbova
• Mihai Onilă, Eparhia Chișinăului și Hotinului (180 ani de la organizare)

IV . Istorie modernă și contemporană

• Măria Hasnaș, Cazimireștii în Basarabia. Ramura din Hotin
• Aurelia Cornețchi, Contribuții ta istoria Liceului de fete din Cetatea Albă
• Тамара Синхани, Из истории иконописания в Ново-Нямецком монастыре
• Ирина Гончарова, Сканные сумочки
• Liubovi Malahov, Colecția presei periodice din sec. XIX – începutul sec. XX
• Vitalie Juc, Valentin Tomuleț, Schiță din istoria satului Tabani
• Tamara Stamatov, Tehnici vechi românești de cusut în ornamentarea cămașelor femeiești
• Elvira Vacula, Societatea Națională de Cruce Roșie din Basarabia. Anii 1920-1930
• Nadejda Lavric, Din istoria documentelor puse în circulație în Basarabia interbelică
• Elena Postică, Deputații Sfatului Ţării represați în anul 1940
• Людмила Пасиковская, О раскулачивании и выселении в MACCP в 1930-1931

V. Muzeologie si memorialistică

• Elena Ploșnița, Unele aspecte din activitatea muzeografică a lui Nicolae Iorga
• Eugenia Borodac, Nicolae Dimo - savant cu renume în pedologie
• Любовь Репринцева, Судьба ученого Г.И. Пысларь
• Мария Евдокимова, Михаил Паутынский – ученый винодел и химик

VI. Recenzii

• Tudor Arnăut, Arheologul G.D. Smirnov și unele probleme de concepție privind mil. I î.e.n.
• Igor Cereteu, Sergiu Tabuncic. Şoldăneșii - localitate străveche din valea Ciornei
• Николай Тельнов, Nicolae Chetraru. Din istoria arheologiei Moldovei. Basarabia și Transnistria