#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o colecție spectaculoasă de argintărie, care oglindește într-un mod specific nota cotidană a societății secolelor XVIII-XX. Gama tipologică a obiectelor ce compun colecția cuprinde atât piese de orfevrărie laică, cât și religioasă: fructiere, bomboniere, seturi de tacâmuri, seturi de preparat şi de servit ceai și cafea, solniţe, poșete, tabachere și port-țigarete, candelabre, dar și ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, sfeșnice etc.

Se impun prin calitate și exuberanță piesele produse de către renumitele centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia. Emblematic pentru colecția de orfevrărie a muzeului este ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Christofle din Franța.

Atelierul Christofle a fost fondat la Paris, în anul 1830, de către Charles Christofle. Fiind Furnizor al Împăratului Napoleon III al Franței, al Împăratului Mexicului și al Țarului Rusiei, atelierul Christofle a creat piese decorative, dar și de uz casnic de o rară frumusețe. Atelierul s-a bucurat și de aprecierea Casei Regale a României, care i-a oferit brevetul de Furnizor. În anul 1842, Charles Christofle a cumpărat patentul electrotip, o tehnică care reprezenta învelirea unei baze metalice - la început din cupru, apoi din nichel - cu argint. Anume această tehnică i-a permis producerea în serie a seturilor de ceai argintate, foarte populare la acea epocă. Ceaiul, introdus în Europa în 1610 de Compania pentru Indiile de Est, era o marfă scumpă, care a câștigat popularitate treptat. Cele mai vechi ceainice păstrate, datând cu anii 1670, erau mici. Pe măsură ce ceaiul a câștigat popularitate, au început să fie produse ceainice de dimensiuni mai mari, a căror formă urma moda timpului.

Conform cataloagelor firmei Christofle, modelul etalat a fost lansat în anul 1868 și fascinează prin eleganța și rafinamentul executării. Ceainicul are o structură complexă, articulată, alcătuită dintr-un recipient piriform, cu suprafața ornamentată în tehnica guilloché, bazată pe modele în stilul Louis XVI, de la sfârşitul anilor 1780. Baza și partea superioară este decorată cu frize de lalele înscrise în lambrechini, iar pe centru este gravat un ecuson încadrat intr-un chenar ajurat, dublu. Are țurțure, toartă rebatabilă, în coș, izolată cu inele triple și capac cu buton. Pe recipient sunt fixate două nituri pentru așezarea lui pe stativ. În mijlocul stativului este așezată spirtiera cu mâner drept și dispozitiv de ridicare a fitilului. Piesa este marcată cu poansonul firmei Christofle și este confecționată din alpacă argintată.

Ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Cristofle, îmbină armonios raportul dintre obiectul unicat și seria mare industrială.

Dimensiuni: H.: 43 cm; LA.: 24 cm.

Tur Virtual

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

Tyragetia, nr. III

Chișinău, 1996

SUMAR (SOMMAIRE)

I. Studii

• Nicolae Răileanu, Din istoria Muzeelor Moldovei. Muzeul de Antichități al Nataliei Sicard din Vadul lui Vodă
• Grigore Jitaru, Blazoanele dinastice și stema de stat a Moldovei
• Vlad D. Ghimpu, Biserica Adormirii Maicii Domnului de la mănăstirea Căpriana
• Vasile Negruță, Dan Suruceanu, Creația Zugravului Gherasim șl sculptorului D. Ştefan la răscrucea secolelor XVIII-XIX
• Vasile Haheu, Cetățile traco-geto-daclce și elemente de urbanizare la tracii de nord
• Alexandru Levinschi, Atelierele de ceramică de la Soloncenl și unele probleme privind olăritul la purtătorii culturii Sântana da Mureș-Cerneahov

II. Arheologie și Istorie veche

• Ilie Borziac, Philip Allsworth, Nicolae Chetraru, Cercetări interdisciplinare în grotele paleolitice din Nord-Vestul Moldovei
• Serghei Covalenco, Nicolae Chetraru, Așezarea mezolltlcâ de la Sărăteni
• Oleg Levițki, Tatiana Demcenco, Tumuli din epoca fierului timpuriu de lângă satul Cotiujeni
• Serghei Agulnlcov, Cociulia - Cetățuie în codrii Tighecilor
• Natalia Mateevici, Piese arheologice provenite din colecția lui Ion Surucean
• Ilie Borziac, Alexei Zagaievschi, Cele mai vechi file din istoria satului Cosăuți

III. Istorie medievală

• Ion Hâncu, Rezultatele cercetărilor arheologice de la biserica cu pronaosul lărgit din Orheiul Vechi
• Pavel Bârnea, Despre soarta istorică a Orheiului Vechi
• Petre Beșliu, Contribuția universității săsești la consolidarea sistemului de fortificații din defileul Oltului
• Ana Boldureanu, Vera Paiul, Tezaurul monetar de la Gârbova
• Mihai Onilă, Eparhia Chișinăului și Hotinului (180 ani de la organizare)

IV . Istorie modernă și contemporană

• Măria Hasnaș, Cazimireștii în Basarabia. Ramura din Hotin
• Aurelia Cornețchi, Contribuții ta istoria Liceului de fete din Cetatea Albă
• Тамара Синхани, Из истории иконописания в Ново-Нямецком монастыре
• Ирина Гончарова, Сканные сумочки
• Liubovi Malahov, Colecția presei periodice din sec. XIX – începutul sec. XX
• Vitalie Juc, Valentin Tomuleț, Schiță din istoria satului Tabani
• Tamara Stamatov, Tehnici vechi românești de cusut în ornamentarea cămașelor femeiești
• Elvira Vacula, Societatea Națională de Cruce Roșie din Basarabia. Anii 1920-1930
• Nadejda Lavric, Din istoria documentelor puse în circulație în Basarabia interbelică
• Elena Postică, Deputații Sfatului Ţării represați în anul 1940
• Людмила Пасиковская, О раскулачивании и выселении в MACCP в 1930-1931

V. Muzeologie si memorialistică

• Elena Ploșnița, Unele aspecte din activitatea muzeografică a lui Nicolae Iorga
• Eugenia Borodac, Nicolae Dimo - savant cu renume în pedologie
• Любовь Репринцева, Судьба ученого Г.И. Пысларь
• Мария Евдокимова, Михаил Паутынский – ученый винодел и химик

VI. Recenzii

• Tudor Arnăut, Arheologul G.D. Smirnov și unele probleme de concepție privind mil. I î.e.n.
• Igor Cereteu, Sergiu Tabuncic. Şoldăneșii - localitate străveche din valea Ciornei
• Николай Тельнов, Nicolae Chetraru. Din istoria arheologiei Moldovei. Basarabia și Transnistria

#Exponatul Lunii

Ceainic cu suport și spirtieră

Tyragetia, nr. III

Chișinău, 1996

#Exponatul Lunii