Figurina antropomorfă aparține perioadei eneoliticului - mijlocul mileniului V î. Hr. Aceasta a fost descoperită în stare fragmentară, în timpul săpăturilor arheologice, efectuate de I. Manzura și B. Govedaritsa în anul 2012, în așezarea Cealîc, raionul Taraclia. Fragmentele figurinei au fost găsite printre bucățile de lipitură de lut ars, în partea sudică a unei locuințe, care, cel mai probabil, reprezenta un loc special, destinat desfășurării ceremoniilor religioase. Această ipoteză este susținută și de prezența în apropierea figurinei a șapte cupe de dimensiuni mici, decorate cu ornament incizat, care, se pare, erau folosite pentru libații rituale.
Figurina este realizată din pastă fină de lut, în amestec cu ceramică pisată, și are suprafața acoperită cu un strat de angobă de culoare maro deschis. Este realizată într-o manieră realistă, tradițională pentru cultura Gumelnița, și prezintă o figură feminină în poziție verticală, cu brațele îndoite și ridicate, în așa-numita ipostază de tip „Oranta", care este răspândită pe larg în tradiția iconografică ortodoxă, când este înfățișat chipul Maicii Domnului. Capul figurinei plasat pe un gât cilindric înalt are o formă aplatizată, nasul este reprezentat printr-un brâu vertical, iar ochii - prin două orificii. Corpul este turtit, extinzându-se brusc în partea inferioară. Pe suprafața corpului este bine reliefat pieptul și ombilicul. Fesele și picioarele sunt bine conturate și decorate într-o manieră voluminoasă. Suprafața feselor este ornamentată cu incizii în formă de spirale, iar coapsele - cu incizii verticale și oblice. Sub genunchi se observă câte un brâu orizontal, care, posibil, înfățișează partea superioară a încălțămintei de tipul unor cizme înalte. Pe brațe și în partea inferioară a corpului există orificii, destinate pentru agățarea unor accesorii.
Figurinele antropomorfe aparțin categoriei obiectelor de cult și, potrivit specialiștilor, sunt asociate cu diverse ceremonii ritualice. În siturile arheologice din epocile neoliticului și eneoliticului, acestea, de regulă, sunt găsite în contexte legate de lumea mitică a zeilor sau a strămoșilor de pe cealaltă lume. În locuințe, figurinele, de obicei, sunt descoperite lângă cuptoare sau vetre, adică în locuri situate la hotarul dintre lumi. În practica funerară din timpurile respective, figurinele feminine, de obicei, sunt asociate cu înmormântările copiilor sub 10-12 ani, care, conform viziunilor oamenilor străvechi, aparțin încă parțial celeilalte lumi. Se consideră că în structurile religioase ale agricultorilor preistorici, imaginile antropomorfe feminine erau corelate cu cultul fertilității și al renașterii. Acestea, posibil, înfățișau pe Marea Zeiță-Mamă sau zeitatea fertilității. Potrivit unor cercetători, figurinele antropomorfe, în general, ar putea fi asociate cultului strămoșilor.
Dimensiunile figurinei: Înălțimea - 195 mm, Lățimea maximă - 84 mm. Apartenența culturală: Cultura Gumelnița A, Varianta Bolgrad-Aldeni, Datarea: cca. 4600-4400 î.Hr
• Nicolae Raileanu, 100 ani de Muzeografie. (110 ans de muséographie dans la République Moldova) • Lilia Calughin, Aurelia Cornețchi, Informatizarea Patrimoniului Muzeului Național de Istorie a Moldovei. (L'informatisation du patrimoine du Musée National d'Histoire de Moldova) • Elena Ploșnița, Problema ocrotirii Patrimoniului cultural în epoca modernă (Le problème de la protection du patrimoine culturel dans l'époque moderne)
II. Arheologie și istorie (Arheologie et Histoire)
• Nicolae Chetraru, Sergiu Covalenco, Particularitățile tehnico-tipologice ale complexului de silex din stațiunea paleoliticului superior Rașcov VII. (Les particularités technico-typologiques du complexe de silex dans la periode paleolithique tardive de Rașcov VII) • Victor Sorochin, Cercetări arheologice în așezarea precuteniană Isacova II. (Recherches archéologiques dans l'habitat précucutenien Isacova II) • Grigore Cemârtan, Trăsăturile morfologice ale taurinelor (Bos taurus) din stațiunile eneolitice de pe teritoriul Republicii Moldova • Natalia Mateevici, Penetrația amforelor grecești în spațiul Nord-Vest Pontic în sec. IV - încep. sec. II a Chr. (La pénétration des amphores grecques dans l'espace nord - ouest pontique an VI s. - commencement du II s. a. Christ) • Alexandru Levinschi, Olga Scipachin, Măria Negură, Complexele locative din fortificația getică Saharna - „La Revechin” (Les complexes locatifs de la fortification gétique Saharna - „La Revechin”) • Marc Tcaciuc, Galina Zasâpchin, Date noi de la cetatea Rudi - „La Şanțuri”. Caracterizarea tipologică și cronologică a complexelor închise. (Nouvelles dates concernant la fortification Rudi - „La Şanțuri”. La typologie et la cronologie des complexes funéraires) • Maria Pavlov, Rezultatele preliminare ale cercetării materialelor cu caracter antropologic și arheozoologic din complexele funerare de la cetatea Rudi - „La Şanțuri”. (Matériaux antropologiques et archéozoologiques de la fortification Rudi - „La Şanțuri”) • Ion Hâncu, Semnificația etnoculturală a unor așezări arheologice de pe teritoriul actual al Republicii Moldova (La signification ethnoculturelle de certains habitats archéologiques médiévals prématurés de l'espace entre Prout - Nistrou) • Ion Dron, Hidronimie Românească (Basarabia și Transnistria) (L'hydronymie roumaine (Bessarabie et Transnistrie) • Liviu Vacarciuc, De la mitologie antică la oenologie modernă (De la mythologie antique l'oénologie moderne) • Vlad D. Ghimpu, Rodica Blanovsschi, Natalia Ghimpu, Cercetări Arheologice preliminare în târgului medieval din Lăpușna (Recherches archéologiques préliminaires dans Ie bourg médiévale Lăpușna) • Liuba Bârsan, Unitățile și instrumentele de măsurat lungimea pământului în Moldova (Les unitès et Ies instruments de mesure de la longueur de la terre en Moldova au s. XV - com. XIX s.) • Mihai Onilă, Populația satului Isacova, ținutul Orhei (sf. sec. XVI - încep. sec. XIX) (La population du village Isacova, district Orhei (fin du XVI - commencement du XIX s.) • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Raporturile Căprienei cu mănăstirea Zograf de la Muntele Athos (sec. XVII - încep. sec. XX) (Les liaisons de Căpriana avec le monastere Zografu de la Sainte Montagne Athos (XVII-XX)) • Rita Voloșin, Geneologia familiei Demi (La généalogie de la familie Demi) • Maria Danilov, Carte și tipar în Basarabia (1812-1830). Reconsiderări (Livre et imprimerie en Bessarabie (1812-1830)) • Lidia Volânschi, Contribuții la istoricul tipografiilor din Basarabia (1814-1914) (Contributions à l'histoire des typographies de Bessarabie (1814-1914)) • Ion Chirtoagă, Valentina Chirtoagă, Evoluția etnodemografică a populației Basarabiei de Sud în primele decenii ale sec. al XlX-lea (L'évolution ethnodémographique de la population du sud de Bessarabie dans Ies premières décennies du XlX s.) • Ana Grițco, Aspecte din activitatea Consistoriului Duhovnicesc din Chișinău (a ll-a jumătate a sec. XIX - încep. sec. XX) (Aspects de l'activité du Conseil ecclésiastique de Chișinău (II moitié du XIX s. commencement du XX s.)) • Aurelia Cornețchi, File din istoria Liceului de fete Principesa Ileana din Tighina (Feuielles de l'histoire du Lycée de filles La princesse Hélène de Tighina) • Ludmila Năstase, Locașurile de cult în creația arhitectului A.V. Şciusev (Le locaux de cult dans la création de l'architecte A.V. Şciusev) • Alexei Zagaievschi, Meseria în piatră de Cosăuți (Le métier en pierre de Cosăuți) • Vitalie Ciobanu, Militarii în mișcarea de eliberare națională din Basarabia, 1917-1918 (Les militaires dans le mouvement naționale de Bessarabie (1917-1918) • Petru Vicol, Un program educativ pentru județul Soroca înaintat la 1935 de senatorul Gheorghe N. Gâscă (Un programme éducatif pour le district Soroca proposé en 1935 par le sénateur Gheorghe N. Gâscă) • Elena Postică, Memoria istorică ca formă de justiție (Memoire historique comme forme de Justice) • Maria Praporșcic, Congresul al lll-lea al scriitorilor din Moldova (14-15 octombrie 1965) (Le III-éme Congrès des écrivains de Moldova (14-15 octombre 1965)) • Victor Gaiciuc, Crearea Armatei Naționale al Republicii Moldova în contextul evenimentelor istorice (La formation de L'Armée Nationale de République Moldova dans le contexte de evénéments historiques) • Silviu Andrieș-Tabac, Noile simboluri ale orașului Orhei (Les nouveaux symboles hérealidique de la viile d'Orhei)
III. Muzeografie și etnografie (Museographie et ethnographie)
• Ecaterina Bondarenco, Cromatica și ornamentica covoarelor din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (La chromatique et l'ornement des tapis de la collection du Musée National d'Histoire de Moldova) • Nadejda Botea, Cartea tipărită la lași în sec. XVIII. Din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Le livre imprimé à lași en XVIII s. De la collection du Musée National d'Histoire de Moldova) • Irina Gonciarov, O medalie de F. Müller în memoria bătăliei de la Poltava (1709) (La médaille de l'artisan allemand F. Müller "En souvenir de la bataille de Poltava" de la collection MNIM) • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Porțelanuri și faianță rusească în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (La faience et la porcelaine de Russie dans la collection du musée) • Liubov Malahov, Ziarul "Ведомости Кишиневской Городской Думы" (1899-1916) în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Le Journal "Le Bulletin de la Dume Citadine de Chișinău" dans la collection du Musee National d'histoire de Moldova) • Polina Gridnev, Arta antică în colecția Muzeului Național de Artă Plastică a Moldovei (L'art antique dans la collection du Musée National d'Art Plastique de Moldova) • Diana Iepure, Ceramică decorativă din Patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (La céramique décorative du patrimoine MNIM) • Liubov Reprințev, Pictorul C. Chitaica (1914-1962) în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Le peintre C. Chitaica (1914-1962) dans la collection MNIM) • Maria Evdochimov, M.A. Peleah - personalitate în domeniul vinificației din Moldova. (Din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei) (M.A. Peleah - iilustre savant - pédagogue dans le domaine de la production de vin et de la cultivation de la vigne (sur le matériei de la collection du musee) • Svetlana Speranschi, Restaurarea icoanei "lisus Pantocratorul" din a II jum. sec. XIX (La restauration d'une icône de la II moitié du XIX "Jesus Pantocratorul") • Silvia Şărănuță, Contribuții la studierea vestimentației păstorești din Moldova (Des contributions a l'étude de la vestimentation pastorale de Moldova) • Anastasia Hâncu-Tentiuc, Influențe interetnice în cadrul obiceiurilor populare tradiționale din sudul Basarabiei (Influences interethniques dans le cadre des coutumes populaires traditionnelles du Sud de Bessarabie)
Figurina antropomorfă aparține perioadei eneoliticului - mijlocul mileniului V î. Hr. Aceasta a fost descoperită în stare fragmentară, în timpul săpăturilor arheologice, efectuate de I. Manzura și B. Govedaritsa în anul 2012, în așezarea Cealîc, raionul Taraclia. Fragmentele figurinei au fost găsite printre bucățile de lipitură de lut ars, în partea sudică a unei locuințe, care, cel mai probabil, reprezenta un loc special, destinat desfășurării ceremoniilor religioase...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
