EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual


Expoziții

"Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic"

30 mai - 30 decembrie 2012

  
Expoziția Importuri greco-romane în spațiul nord-vest pontic este realizată de muzeu în exclusivitate pe baza colecțiilor arheologice păstrate în Patrimoniu. Ea reunește multiple piese de diferite categorii: vase, podoabe, unelte, ustensile, sculpturi etc. Este diversă și materia primă din care sunt confecționate aceste piese: lut ars, metale neferoase și semiprețioase, sticlă și pastă sticloasă, pietre semiprețioase, marmură.

Scopul expoziției este de a arăta toate categoriile de importuri grecești și romane, care au fost depistate în spațiul de la nord de Marea Neagră, prin aceasta reflectând procesul de schimb și comerț, care s-a derulat pe parcursul unui mileniu, între triburile ce populau teritoriile nord-vest pontice, în special cele dintre interfluviul Prut-Nistru.

Relațiile de schimb dintre diferite comunități au contribuit dintotdeauna la transformări în societățile aflate în contact, generând interferențe culturale, economice și spirituale.


Populațiile din teritoriile nord-vest pontice, inclusiv cele din spațiul pruto-nistrean, pe parcursul sec. VI a. Chr. - sec. IV p. Chr., au fost influențate substanțial de civilizațiile grecești și romane aflate în ascensiune.

Deja din secolul al VI-lea a. Chr. traco-geto-dacii întrețin relațiile de schimb și comerț cu coloniștii și negustorii greci. Printre mărfurile aduse de aceștia din urmă, cele mai răspândite erau vinul și uleiul de măsline, pentru a căror transportare și păstrarea cărora erau folosite vase speciale - amforele.

O altă categorie a importului grecesc, descoperite atât în mediul barbar al geților cât și în cel al triburilor nomade ale sciților, erau vasele de lux cu firnis negru, unele pictate cu figuri roșii, printre ele una dintre cele mai frumoase piese ale meșterilor atenieni pelike (vas pentru vinul diluat) cu figuri roșii, descoperit la Manta, kanttraros-uri vase-cupe cu două toarte, folosite pentru băut vinul.

În rândurile reprezentanților aristocrației scitice o largă răspândire o aveau podoabele din metale nobile (aur, argint), sticlă dar și obiecte de bronz, inclusiv oglinzi, armament. Din mormintele scitice princiare de la Nicolskoe, Dubăsari, Butor, provin aplici de aur, pentru înfrumusețarea hainelor, cercei de aur.

În orașele grecești de pe litoralul de nord și nord-vest al Mării Negre cercetările arheologice au dus la depistarea unor frumoase sculpturi de marmură, reprezentând eroi și zei din panteonul grecesc, printre care și capul de marmură al lui Hercule.

Cucerirea coloniilor grecești de către romani la începutul mileniului I p. Chr. a contribuit la apariția în mediul indigen al spațiului nord-vest pontic a mărfurilor noi de influență și tradiție romană. Laolaltă cu populația tracică, apar și alți consumatori de mărfuri de import. Printre aceștia se disting sarmații - populație de origine iraniană (sec. I a. Chr. - III p. Chr.), dar și purtătorii culturii Sântana de Mureș (sec. III-IV) - o cultură cu mai multe elemente etnoculturale, printre care și cele locale - dacice și elemente romane.

Printre categoriile de import din perioada romană rămâne vinul și uleiul de măsline, care la fel sunt aduse în amfore, dar care deja au o altă formă, care se datorează unor timpuri și tradiții noi, dar păstrând aceeași întrebuințare.

Populațiile sarmatice, în special păturile înstărite, erau mari consumatori de podoabe romane confecționate din aur și argint, pietre semiprețioase, veselă de bronz și sticlă, castronul de bronz de la Cazaclia, o căldare de bronz descoperită întâmplător.

În rândurile purtătorilor culturii Sântana de Mureș erau răspândite vase de import și lut ars, mai rar, din sticlă, multiple podoabe din pietre semiprețioase și pastă sticloasă. Cele mai reprezentative sunt inelele de aur de la Mocra.

Influența culturi romane s-a răspândit în teritoriile regiunii de nord-vest a Mării Negre și prin intermediul obiectelor de cult și de artă (sculptura în marmură).

Contactele strânse dintre populația din spațiul pruto-nistrean cu reprezentanții civilizațiilor greacă și romană au contribuit la dezvoltarea și evoluția comunităților locale, iar artefactele prezentate în expoziție sunt o mărturie grăitoare a acestor relații.

Expoziția este destinată atât specialiștilor, cât și publicului larg, tuturor celor pasionați de arheologie și istoria antică a meleagului nostru.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC