EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual


Expoziții

„Mărturii din Gulag. Memoria victimelor regimului totalitar-comunist”

4 iulie - 31 august 2019

În ziua de 4 iulie 2019, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, a avut loc inaugurarea expoziţiei „Mărturii din Gulag. Memoria victimelor regimului totalitar-comunist".

Instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în teritoriile din stânga Prutului, a avut consecinţe dramatice, resimţite până în prezent în societatea din Republica Moldova. Politicile represive şi acţiunile de sovietizare forţată au demarat odată cu adoptarea, în perioada 26 august - 4 noiembrie 1940, a trei hotărâri cu privire la recrutarea a 59 500 de persoane, preponderent din localităţile rurale, ca forţă de muncă pentru industria carboniferă şi siderurgică din URSS.

La 12-13 iunie 1941, în cele 6 judeţe basarabene, incorporate în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, au fost arestate 4 507 de persoane şi deportate 13 885 de persoane. Al doilea val de deportări a fost desfăşurat pe 5-9 iulie 1949, în baza unei hotărârii strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate în Siberia şi nordul Kazahstanului 35 796 de persoane, dintre care 11 889 erau copii. În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deportărilor, de această dată pe motive confesionale, fiind supuse represiunii 2 617 de persoane, inclusiv 842 de copii, membri ai organizaţiilor religioase considerate ilegale şi antisovietice. Politica de rechiziţii a cerealelor, stabilită prin hotărârile Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenească şi CC al PC(b) din Moldova, din 9 aprilie 1945, obliga ţăranii să predea la stat cote de cereale impuse - aşa-numita postavka. Nerespectarea acestor hotărâri prevedea pedeapsa ţăranilor conform art. 58 şi 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene, iar foametea din anii 1946-1947 a fost provocată de politica abuzivă a statului sovietic de rechiziţionarea a grânelor de la ţărani. Numărul persoanelor care au murit de foame şi boli în perioada decembrie 1946 - august 1947 variază între 115 000 şi 250 000; la acestea adăugându-se alte 350 000 de victime afectate de malnutriţie; în timpul foametei, au fost înregistrate 39 cazuri de canibalism.


Expoziţia foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist" prezintă mărturiile victimelor şi supravieţuitorilor represiunilor politice şi deportărilor în masă din perioada sovietică. Imaginile şi documentele expuse din fondurile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei şi a celor valorificate în cadrul Programului de stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953" prezintă publicului larg ororile regimului totalitar-sovietic şi memoria acestei tragice perioade în istoria poporului nostru.

Expoziţia este dedicată tristei aniversări a celui de-al doilea val de deportări în masă din 5-9 iulie 1949 şi memoriei tuturor victimelor regimului totalitar-comunist.

Expoziţia a fost elaborată în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societăţile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania şi Republica Moldova", susţinut de Programul Promovarea Cooperării şi Democraţiei al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania (Development Cooperation and Democracy Promotion Programme) şi de Ambasada Republicii Lituania în Republica Moldova.

Parteneri instituţionali:

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Institutul de Istorie
Centrul de Excelenţă Institutul ProMemoria, Universitatea de Stat din Moldova
Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălţi
Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu" din Cahul

*Termenul GULAG a fost preluat din limba rusă cu semnificaţia iniţială Direcţia Generală de Muncă a Lagărelor pe teritoriul URSS, care şi-a extins considerabil conţinutul după 1989 prin desemnarea emblematică a spaţiului de detenţie sub orice formă, incluzând deportările, închisorile, regimul forţat de reşedinţă, restricţionarea dreptului de alegere a locului de muncă şi trai etc.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC