Muzeul Național de Istorie a Moldovei a inaugurat la 21 septembrie expoziția „Milenii de civilizație la Orheiul Vechi. 70 de ani de cercetări arheologice". Evenimentul este organizat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului.

În anul 2017 se împlinesc 70 de ani de la începutul investigațiilor arheologice în microzona Orheiul Vechi. Vatră de istorie milenară, Inima și Sufletul Moldovei, Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi reprezintă un loc unic, în care s-au contopit de minune elemente de istorie și arheologie, de etnografie și arhitectura rurală tradițională, lăcașuri de cult rupestre și imagini de neuitat ale peisajului din această zonă. Începutul cercetărilor acestui sit a fost pus încă in anii postbelici 1947-1948, de către savantul Gh.D. Smirnov, iar ulterior aici au lucrat renumiți arheologi moldoveni, I. Niculiță, P. Bârnea, Gh. Postică, T. Reaboi, E. Abâzova, T. Arnăut, O. Munteanu, A. Zanoci etc. Pentru mulți arheologi din Republica Moldova, șantierele de la Orheiul Vechi au devenit permis de activitate profesională ulterioară.

Originalitatea expoziției dedicată Orheiului Vechi constă în faptul că majoritatea pieselor prezentate sunt expuse pentru prima dată, cu toate că acestea au fost cercetate și incluse deja în circuitul științific.

Expoziția reunește o serie de obiecte care au aparținut diferitelor civilizații ce s-au perindat acolo, fiind structurată în două compartimente: epoca antică de viețuire la Orheiul Vechi și perioada medievală.

Primul compartiment cuprinde vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul cetății getice de la Butuceni. Acestea reprezintă diverse obiecte ale culturii materiale a populației băștinașe, precum vase de lut, unelte, arme și obiecte de cult. Relațiile comerciale pe care aceștia le-au purtat cu negustorii greci, sunt exprimate prin multiplele fragmente de vase grecești, diverse recipiente pentru păstrarea produselor și vase uzuale. Cantitatea impunătoare a amforelor grecești din totalul fragmentelor ceramice (circa 20%), demonstrează importanța și semnificația acestei cetăți getice pentru lumea barbară din regiunea dată, iar descoperirea primului și unicului sanctuar - calendar getic, vine să confirme importanța acestui habitat, ca centru politic, social și economic al comunităților getice din regiune.

Cel de-al doilea compartiment este dedicat civilizației medievale de la Orheiul Vechi. Cercetările arheologice au confirmat caracterul urban al așezării în perioada Hoardei de Aur (sec. XIV) și numele lui - Şehr al-cedid // Orașul Nou. Colecția de materiale cuprinde vase ceramice de lux, un bol din porțelan chinezesc, vase de import de tip Kashin, specifice Hoardei de Aur, tuburi de apeduct, unelte și arme din os și metal. Sunt expuse cele două mari depozite găsite la Orheiul Vechi: unul e alcătuit din piese agricole, iar celălalt din obiecte de harnașament și gospodărești.

Descoperirile monetare sunt reprezentate de emisiunile locale, asociate cu monede provenite din diferite state, dar și pușculițe, greutăți, talgere pentru cântar.

Perioada moldovenească (sec. XV-XVI) este reprezentată de vase ceramice, unelte agricole și de uz casnic din metal, piatră, os și ceramică, dar și arme, cahle, cruciulițe și sfeșnice. Un loc aparte revine celor două tunuri de bronz, din sec. al XV-lea, piese de unicat pentru spațiul românesc.

Expoziția este completată cu o serie de imagini ce reflectă procesul cercetărilor arheologice, precum și cu fotografiile celor mai frumoase artefacte și peisaje ale Orheiului Vechi.