#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Expoziții

PIETRO FINELLI „NOIR TIME”

15 septembrie – 15 octombrie 2018

Expoziția propune vizitatorului o reflecție a artistului italian Pietro Finelli asupra artei și a creativității.

Ideea principală a expoziției este dialogul dintre pictură și cinematografie, viață și cinema, în special filmul „Noir", Finelli fiind fascinat de acest gen clasic de film american. Interesul lui în cinematografie se bazează pe un proces cognitiv-vizual, care este din ce în ce mai declanșat de acest mediu expresiv prin contrastele alb-negru. Artistul este literalmente prins de această modalitate atipică de a pune accentul în primul rând pe viziune, decât pe subiect. Cu unele pensule pe ecran, Pietro Finelli creează atmosfera întunecată a filmelor misterioase „Noir" din anii 1940-1950. Obsesia obscură, camerele întunecate, vederile nocturne misterioase ale orașelor anonime, lumina și umbra, oamenii fără chipuri - toate aceste detalii întăresc efectul de alienare.

Pietro Finelli (1957) este un narator de povești construite pe fragmente de existență, motivate de necesitatea de a căuta o identitate mai profundă, un așa-numit „substrat inerent", care aduce înapoi plinătatea vieții. Arta lui Finelli este o iconografie a intuiției care conectează diferite niveluri de exprimare și în mod repetat dizolvă limitele dintre realitate și iluzie. În acest fel, privitorul este liber să se scufunde într-o succesiune infinită de sensuri care sunt interconectate într-un proces neterminal.

Opera lui Pietro Finelli a fost prezentată la expoziții în galerii și muzee naționale și internaționale, printre care Galeria MC din New York, Il Ponte Contemporanea din Roma, Galerie Pack din Milano, Muzeul Castel Nuovo din Napoli, Muzeul de Artă Modernă și Contemporană din Geneva, Fundația FJKlemm din Buenos Aires, Galeria Jacques Cerami din Belgia, Centrul de artă contemporană VELAN din Torino, Italia.

Perioada de expunere: 15 septembrie - 15 octombrie 2018.
Curator: Giovanni Iovane.