#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Expoziții

„Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug” (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare”

2 – 23 august 2023

Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" prezintă mărturiile foto-documentare și documentele despre atrocitățile la care au fost supuse femeile rome deportate și exterminate în lagărele de concentrare situate pe teritoriul dintre râurile Nistru și Bug.

Pentru prima dată, Holocaustul romilor este abordat din perspectiva dramei femeilor care au fost supuse unei duble discriminări în perioada celui de-al doilea război mondial. Expoziția aduce un omagiu tuturor victimelor de etnie romă, subliniind pericolele conexe războiului și necesitatea de combatere a tuturor formelor de discriminare și manifestare de ură etnică sau rasială în raport cu persoanele refugiate și locuitorii/locuitoarele țării.

În perioada 1941 - 1944, teritoriul dintre râurile Nistru și Bug a devenit cimitirul a peste 20.000 de romi din România. Aproximativ 2123 de romi sedentari din Basarabia au fost deportați și, mulți dintre ei, exterminați în lagăre de concentrare. Victimele Holocaustului împotriva romilor au fost supuse unui tratament inuman și plin de cruzime: marșuri extenuante, evacuări inopinate „de la un lagăr de concentrare spre altul", uciderea „operativă" a romilor care rămâneau în urma coloanelor pe durata marșurilor, înfometare, viol.

În anul 2015, Parlamentul European a proclamat printr-o Rezoluție specială data de 2 august drept Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor. La 22 iulie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a votat „Declarația privind acceptarea Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel", iar ulterior Guvernul a aprobat un Plan de acțiuni prin care Republica Moldova s-a angajat plenar în eforturile comunității internaționale privind studierea Holocaustului și comemorarea victimelor acestuia: evreilor și romilor.

Expoziția reunește imagini fotografice, însoțite de memorii şi documente de arhivă ce reflectă perioada deportărilor și tratamentului inuman în raport cu femeile rome în perioada 1941-1944. Imaginile foto-documentare au fost valorificate din colecții private și biblioteci publice, însoțite de documente și directive administrative care dezvăluie modul de desfășurare a operațiunilor de identificare și evacuare a romilor, precum și condițiile de transportare, alimentare și de trai impuse romilor de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, României și Ucrainei.

Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome 1942-1944: deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" reprezintă un omagiu adus femeilor rome care au trecut prin atrocitățile Holocaustului, precum și o acțiune de condamnare a războiului care implicit aduce tratament inuman, degradant și discriminatoriu în special în raport cu femeile.

Expoziția va fi amplasată pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei și va fi deschisă pentru publicul larg până în data de 23 august 2023. Expoziția „Tragedia invizibilă. Holocaustul femeilor rome „la Bug" (1942-1944): deportare, umilire, înfometare, contaminare, exterminare" este organizată de UN Women, în colaborare cu Coaliția „Vocea Romilor", Muzeul Național de Istorie a Moldovei și sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite.