#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferinţa ştiinţifică internaţională „Cronologia celei de a doua epoci a fierului şi a perioadei romane timpurii în Europa Centrală şi de Sud-Est: probleme şi perspective”

Chişinău, 8-9 noiembrie 2018

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova şi Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă", cu suportul Fundaţiei Alexander von Humboldt, au organizat conferinţa ştiinţifică internaţională (Humboldt-Kolleg) Cronologia celei de a doua epoci a fierului şi a perioadei romane timpurii în Europa Centrală şi de Sud-Est: probleme şi perspective.

Manifestarea s-a desfăşurat în perioada 8-9 noiembrie 2018 la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei şi la Universitatea de Stat din Moldova.

La conferinţă au participat bursieri ai Fundaţiei Alexander von Humboldt, precum şi alţi cercetători, specialişti în domeniu, din Germania, Polonia, România, Ucraina, Rusia, Republica Moldova etc.

Subiectul selectat pentru discuţii a abordat una dintre multiplele, dar foarte importantele faţete ale istoriei Barbaricum-ului european în perioada de maturizare şi înflorire a civilizaţiei greco-romane. Rămasă în afara parametrilor ce definesc antichitatea clasică, o bună parte a continentului european, deşi s-a aflat, într-un fel sau altul, în orbita impulsurilor care veneau din lumea civilizaţiei greco-romane, a avut totuşi propriile căi de dezvoltare. Complicatele procese din perioada Latène-ului şi epoca romană timpurie, determinate de multiple mobilităţi umane atât în interiorul acestei lumi, cât şi prin importante intercalări ale Barbaricum-ului cu lumea greco-romană, a cunoscut interferenţe culturale a căror percepere este în strictă dependenţă de stabilirea exactă a reperelor cronologice. Nu întâmplător, acestui aspect i s-a acordat atenţie centrală pe parcursul întregii perioade de studiere a subiectului. Dincolo de eforturile imense ce au fost depuse de-a lungul timpului, soldate cu importante rezultate, multe mai sunt problemele ce abia îşi aşteaptă soluţiile pe care arheologii le privesc cu mult optimism. În acest sens, optimismul cercetătorilor vine să fie justificat atât de diversificarea metodelor aplicate în ştiinţa de ultimă oră (în fond, bazate pe evoluţia efervescentă a tehnologiilor), cât şi de caracterul interdisciplinar al studiilor moderne. O actualizare şi o sistematizare a rezultatelor obţinute în ultimii ani, racordate la cele anterioare, sunt de natură să ofere o radiografie de calitate a situaţiei din domeniu, definind problemele de moment, dar şi proiectând soluţii de perspectivă.

În acest fel, conferinţa planificată în cadrul Humboldt-Kolleg, a reprezintat o excelentă oportunitate pentru o nouă rundă de discuţii a cercetătorilor dedicaţi studierii arheologiei Barbaricum-ului în epoca Latène şi a celei romane timpurii.

Pentru mai multe informaţii: https://www.nationalmuseum.md/ro/humboldt_kolleg/