#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferinţă ştiinţifică internaţională „Relațiile polono-moldovenești la centenarul redobândirii independenței de către Polonia"

22 octombrie 2018

Conferinţa ştiinţifică internaţională cu tema „Relaţiile polono-moldoveneşti la centenarul redobândirii independenţei de către Polonia”, care s-a desfăşurat pe 22 octombrie, începând cu ora 10.00, a fost iniţiată şi organizată de Ambasada Republicii Polone în Republica Moldova, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova.

Scopul conferinţei constă în analiza conţinutului relaţiilor polono-moldoveneşti în dimensiunea lor multilaterală. Motivul pentru reflecţie este împlinirea a 100 de ani de la redobândirea independenţei de către Polonia. Jubileul celebrat permite să reflectăm asupra influenţei, pe care o exercită şi o va exercita existenţa statalităţii poloneze independente şi moderne asupra stării relaţiilor polono-moldoveneşti, asupra amplorii, sferei şi dinamicii lor. De asemenea, merită remarcat rolul jucat de Polonia şi polonezi în transformările politice, sociale, culturale şi economice, care au loc pe pământurile fostului Principat al Moldovei. La fel, nu este lipsită de importanţă prezenţa culturii şi a limbii polone, precum şi colaborarea polono-moldovenească în aspect regional sau continental (Parteneriatul Estic, integrarea europeană, crearea structurilor de securitate internaţională).

În cadrul evenimentului ştiinţific au participat peste 50 de savanţi şi cercetători din diferite instituţii ştiinţifice din Republica Moldova, Polonia, România, Ucraina şi Israel (Muzeul Naional de Istorie a Moldovei, USM, UPSM, Institutul Patrimoniului Cultural, Institutul de Istorie, Universitatea din Varşovia, Universitatea „Adam Mickiewicz” din Poznań, Universitatea Jagiellonă, Universitatea Sileziană, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Catolică din Lublin, Institutul Polonez de Afaceri Internaţionale, Institutul Naţional al Patrimoniului Cultural Polonez de Peste Hotare, Universitatea „Maria Curie-Skłodowskia”), precum şi reprezentanţi ai comunităţii poloneze din Moldova (Organizaţiile poloneze: Liga Polskich Kobiet, Polska Wiosna w Moldawii, Krakowianka etc.), ziariştii, politologi, scriitori, studenţi ş.a.

Manifestarea de deschidere a conferinţei a fost moderată de dr. Elena Postică, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Cu mesaje de salut s-au adresat participanţilor E.S. Bartłomiej Zdaniuk, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în Republica Moldova; Orest Dabija, şeful Direcţiei Arte şi Industrii Creative a Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova; dr. hab. Victor Ţvircun, academician-coordonator al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte a Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Anton Coşa, Episcopul Romano-Catolic de Chisinau.

În şedinţa plenară au fost prezentate 4 rapoarte: Lilia Zabolotnaia (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova) – Polonezii în Moldova / The Poles in Moldova; Svetlana Cebotari, Violeta Cotilevici (Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, Departamentul Relaţii Internaţionale) – Relaţiile moldo-poloneze în contextul noilor metamorfoze geopolitice / The Moldovan-Polish Relations in the Context of the New Geopolitical Metamorphoses; Kamil Całus (Ośrodek Studiów Wschodnich im. Marka Karpia w Warszawie) – Republika Mołdawii w polityce zagranicznej Rzeczpospolitej Polskiej / Bilateral relations between the Republic of Moldova and the Republic Poland: political and economic dimensions; Igor Caşu (Universitatea de Stat din Moldova) – Polonezi victime ale terorii comuniste în RASSM şi RSSM, 1924-40, 1940-41 / Poles as victims of the Communist Terror in MASSR and MSSR, 1924-40, 1940-41.

Conferinţa a continuat în patru secţii: Secţia 1 – Arheologie. Istorie medievală şi modernă; Secţia 2 – Artă. Cultură. Biserică. Personalităţi; Secţia 3 – Istorie Modernă; Secţia 4 – Istorie Contemporană. Secţia Politică.

Comunicările au pus în discuţie studiile referitoare la istoria polonezilor din Moldova şi relaţiile seculare moldo-poloneze (politice, economice, culturale, militare, dinastice), la personalităţile marcante de origine poloneză, la activitatea organizaţiilor obşteşti ale polonezilor din Moldova, la viaţa spirituală etc. În mod special va fi abordată problema relaţiilor contemporane moldo-poloneze, în context geopolitic şi internaţional.

În cadrul conferinţei a fost inaugurată expoziţia cu genericul „Relaţiile polono-moldoveneşti la centenarul redobândirii independenţei de către Polonia”. Vernisajul a avut loc în holul Bibliotecii Naţionale, între orele 11.00 şi 12.00.