#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința științifică „Pactul Molotov-Ribbentrop - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial”

21 august 2019

Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria", Institutul de Istorie, Chișinău, Academia Oamenilor de Știință din România (AOŞR), Asociația Istoricilor din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei au organizat la 21 august 2019, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, conferința științifică „Pactul Molotov-Ribbentrop - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial" (manifestare științifică cu prilejul împlinirii a 80 de ani din data semnării odiosului document).

Programul a inclus:

I. Ora 10.30 -11.00 - Conferință de presă

Participă: istoricii Ion Șișcanu, Anatol Petrencu, Ion Negrei, avocatul Boris Druță, protoiereu mitrofor Petru Buburuz

II. Ora 11.00 - 14.00 - Sesiune de comunicări științifice
Moderatori - Anatol Petrencu, Ion Șișcanu
1. Dr. hab. Ion ȘIȘCANU, șef secție, Institutul de Istorie, Chișinău
Pactul Molotov - Ribbentrop - declanșatorul celui de-al Doilea Război Mondial

2. Dr. hab. Anatol PETRENCU, director, Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria", membru de onoare al AOŞR
Protocolul Adiţional Secret: aspecte istoriografice ale problemei

3. Dr. Octavian ȚÎCU, cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie, Chișinău, deputat în Parlamentul Republicii Moldova
Pactul Molotov - Ribbentrop între trecut și realitate

4. Membru corespondent al AŞM Nicolae DABIJA, redactor şef al săptămânalului „Literatura şi Arta"
Înlăturarea consecinţelor Pactul Molotov-Ribbentrop

5. Dr. hab. Nicolae ENCIU, director-adjunct, Institutul de Istorie, Chișinău
„Actul de brigandaj al secolului XX". Cu privire la aspectele morale ale semnării Tratatului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939

6. Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, Chișinău
Materializarea Punctului 3 al protocolului adițional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop

7. Dr. Mihai ȚURCANU, cercetător științific, Institutul de Istorie, Chișinău
Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele imediate ale acestuia pentru Basarabia reflectate în diplomația americană

8. Pr. Viorel COJOCARU, preot-paroh, Parohia ortodoxă "Biserica inimii tăcute", Mitropolia Basarabiei
Consecințele ecleziastice ale Pactului Molotov - Ribbentrop

9. Dr. conf. univ. Marian ZIDARU, Universitatea "Andrei Șaguna", Constanța, România
SOE, operaţia Iaşi-Chişinău şi lovitura de stat de la 23 august 1944

10. Anatolie PETRICI, președintele AO Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale „SIRIUS".
Pactul Molotov-Ribbentrop, consecințele și lichidarea acestora

11. Avocat Boris DRUŢĂ, Chişinău
Pactul Molotov-Ribbentrop: cuvântul avocaţilor

12. Vasile CIUBUC, publicist
(Titlu rezervat)

13. Gheorghe MÂRZENCU, publicist, cercetător istoric
Distrugerea Chișinăului în timpul celui de -al Doilea Război Mondial (1941, 1944)

14. Dr. Boris VOLOSATÎI, directorul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi", Chişinău
Urmările Patului Molotov-Ribbentrop în educaţie

III. Dezbateri. Adoptarea rezoluției

IV. Prezentare de carte și revistă:
1. Alexandru-Horațiu FRIȘCU, Comunismul între utopie și delir. O istorie ilustrată a comunismului într-o altă abordare, Chișinău, 2019, 524 p. ISBN 978-9975-56-674-2 (Prezintă: Anatol Petrencu, Ion Negrei)
2. Revista de Istorie a Moldovei, nr. 1-2 (117-118), ianuarie-iunie 2019
3. Iuliu Laurian POPOVICI (Botoşani).

V. Donație de cărți și reviste cu tematică istorică pentru toți participanții la eveniment