#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte „Tratatul de Pace de la București din 1812. 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Materialele conferinței internaționale, Chișinău, 26-28 aprilie 2012”

7 februarie 2013

La 7 februarie 2013 în incinta Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei a fost lansat volumul Tratatul de Pace de la București din 1812. 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Materialele conferinței internaționale, Chișinău, 26-28 aprilie 2012, apărut în Seria Istorii și Documente Necunoscute, Culegere de Studii, C 3, Chișinău, Editura Pontos, tiraj 200 de exemplare, coordonatorul ediției Sergiu Musteață. Este o carte de 352 pagini, format mare, la care au contribuit cercetători din Republica Moldova, România, Ucraina, Grecia, Rusia.

Mesajul acestui volum, care este primul apărut în 2012, în legătură cu manifestările prilejuite de comemorarea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, este unul clar, care pune în lumina adevărului istoric, consecințele anului 1812, adică impactul politicilor expansioniste ale Imperiului Rus asupra Principatelor Române, în general, și asupra Basarabiei, în special.

Întrucât anul 1812 e situat în centrul întregii problematici a istoriei controversate a Basarabiei, mai exact a istoriei politice a acestei provincii românești (fără de care celelalte date istorice asupra Basarabiei capătă cu totul alte valențe), cei care au luat cuvântul conf. dr. Vlad Mischevca (IISD), conf. dr. Sergiu Musteață (UPS „Ion Creangă"), conf. dr. Maria Danilov (MNAIM), conf. dr. Valentin Arapu (USM), au făcut referință anume la importanța contribuțiilor științifice adunate în volum raportate la anul 1812.

Este un volum util pentru toți cei interesați de această problemă spinoasă a istoriei naționale, precum cea a ruperii din Principatul Moldovei a teritoriului dintre Prut și Nistru. Mai mult, volumul este o sinteză cuprinzătoare asupra unui șir de fenomene și fapte care s-au produs în acest spațiu timp de două secole (1812-2012) și oferă cititorului un răspuns adecvat la întrebarea: care a fost parcursul Basarabiei și soarta ei în legătură cu acest eveniment (anul 1812)?