#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Prezentare de carte: One-way Suitecase. 20 real stories from Ukrainian refugees during the first days of Russia’s invasion

21 septembrie 2022

One-way Suitecase. 20 real stories from Ukrainian refugees during the first days of Russia's invasion (Valiza într-o singură direcție. 20 de povești reale despre refugiați ucraineni) este titlul cărții, care a fost prezentată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei pe 21 septembrie.

Proiectul a fost implementat de organizația evreiască „Agudat Israel", care a acceptat și a găzduit peste 25.000 de refugiați ucraineni de diferite naționalități în primele săptămâni de război. Autorii interviului sunt jurnalistele Yulia Semenova (Moldova) și Elena Zadorozhnaya (Germania). Cartea a fost tradusă în engleză de Natalia Alkhazova (Moldova).

Unul dintre autorii ideii acestei publicații, directorul adjunct al organizației „Agudat Israel" Mikhail Finkel: „Am decis să publicăm cartea în limba engleză special pentru cititorul occidental. Oamenii care trăiesc departe de ostilități, peste ocean, nu înțeleg întotdeauna că războiul nu este doar geopolitică, dar și o tragedie umană, vieți distruse, familii prăbușite. Mii de refugiați au trecut prin noi, pierzând totul deodată - casele, locurile de muncă și, uneori, chiar și pe cei dragi. Și zeci de voluntari din Moldova, Israel, Germania, care au lucrat în aceste zile literalmente non-stop, au acceptat nenorocirea refugiaților ca pe a lor, și-au lăsat durerea să le treacă prin inimă."

Rabinul Pinchas Salzman, șeful comunității evreiești Agudat Yisrael, vorbind la prezentare, a vorbit despre modul în care a reușit să rezerve camere de hotel pentru refugiați, să organizeze mese și îngrijiri medicale, a mulțumit ambasadelor statului Israel și altor țări care găzduiesc refugiați pentru înțelegere, receptivitate și cooperare.
După cum au subliniat vorbitorii de la prezentare, cartea „Valiza cu sens unic" a devenit un document care păstrează tragediile umane și importanța asistenței oferite.

La eveniment au participat deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, membri ai Cabinetului de Miniștri, ambasadori și reprezentanți ai corpului diplomatic din 10 țări, precum și șefi ai organizațiilor internaționale.

Photo credit: Iosif Snegovik