#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice (campania 2021)

20 aprilie 2022

În ziua de 20 aprilie 2022, sub egida Ministerului Culturii și a Comisiei Naționale Arheologice, și-a desfășurat lucrările Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2021. Reuniunea științifică a fost organizată, în parteneriat, de Agenția Națională Arheologică și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu prilejul Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor, marcată anual în data de 18 aprilie.

În cadrul sesiunii, care a avut loc la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, au fost prezentate în total un număr de 21 de comunicări științifice. O parte dintre acestea vizează cercetările arheologice preventive și/sau de salvare coordonate de Agenția Națională Arheologică, printre care se evidențiază cele din situl stratificat de la Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni). De asemenea, menționăm investigațiile preventive la Cetatea Sorocii și în zona fostului Muzeu Bisericesc din Chișinău, coordonate de dr.hab. Sergiu Musteață, care s-au soldat cu rezultate deosebit de importante. Este de remarcat și comunicarea privind cercetările de salvare din situl pluristratificat de la Lipoveni, prezentată de dr. Sergiu Matveev și dr. Vlad Vornic, care au furnizat descoperiri interesante datând din epoca fierului, evidențiindu-se, în special, cele din sec. I-II d. Hr.

Dintre comunicările privind cercetările sistematice, sunt de subliniat cele privind investigațiile coordonate de dr. Aurel Zanoci și dr. Octavian Munteanu, care vizează descoperiri din microzonele Saharna și Orheiul Vechi, datând din epoca fierului și evul mediu timpuriu. Un interes aparte a suscitat comunicarea prezentată de Mariana Vasilache, privind cercetările non-invazive interdisciplinare, efectuate de o echipă mixtă moldo-germană în 14 situri (13 cucuteniene și o așezare a culturii Sântana de Mureș-Cerniahov) din nordul Republicii Moldova. Rezultate inedite au fost prezentate de dr. Ghenadie Sîrbu din săpăturile de la Gordinești II-Stînca goală, realizate în baza unui proiect moldo-polonez.

La final participanții au reiterat necesitatea investigațiilor arheologice cu aplicarea metodelor interdisciplinare, ce se impun a fi continuate și extinse în anii următori. Patrimoniul arheologic constituind o carte de vizită a patrimoniului național al Republicii Moldova pe plan internațional, care trebuie cercetat, valorificat și protejat!

Programul sesiunii este disponibil aici, iar rezumatele comunicărilor pot fi găsite aici.