#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Simpozionul „Unirea de la 1918 în colecţii muzeale”

12 aprilie 2018

La 12 aprilie 2018, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, s-a desfăşurat Simpozionul „Unirea de la 1918 în colecţii muzeale". La eveniment au participat istorici şi muzeografi de la diverse instituţii de profil din România şi Republica Moldova, reprezentând Muzeul de Istorie a României (Bucureşti), Muzeul Unirii (Alba Iulia), Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (Chişinău), Muzeul Naţional de Literatură „M. Kogâlniceanu" (Chişinău), Muzeul Ţinutului Cahul, Institutul de Istorie (Chişinău) şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova.

Lucrările Simpozionului au fost prefaţate de dl Ion Negrei, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie al Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, care a trecut în revistă cronologia evenimentelor din Basarabia anilor 1917-1918, în special lucrările şedinţei istorice a Sfatului Ţării din 27 martie 1918. Cele 13 comunicări au abordat tematica simpozionului, centrând-o pe evocarea unor momente, locuri, personalităţi, care au marcat istoria evenimentului. A fost o încercare de a se apropia cu veneraţie de conţinutul patrimoniului muzeal cu tematica Unirii, mărturii înmănuncheate din diverse categorii de piese: documente, fotografii, cărţi poştale, medalii, obiecte personale originale, prezentate într-o formă de recuperare şi reevaluare. Mărturii despre personalităţi basarabene în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, Documentele Unirii aflate în colecţia Muzeului Unirii Alba Iulia, Din arhiva KGB - în patrimoniul muzeal. Istoria unei colecţii, Carnetul de la Mărăşeşti al poetului Alexei Mateevici, Evocarea Unirii la jumătate de veac, Mărturii foto-documentare şi numismatice cu valoare memorială din patrimoniul MNIM - sunt doar câteva din subiectele care au marcat contribuţia muzeografilor la procesul de formare a memoriei colective în legătură cu evenimentele de la 27 martie 1918 - 1 decembrie 1918, aceste mărturii fiind o contribuţie din perspectiva scrierii istoriei. Programul simpozionului poate fi găsit aici.

Evenimentul a făcut parte din suita de manifestări consacrate Centenarului Marii Uniri, organizate de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.