#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Suită de manifestări în cadrul proiectului „Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol al XII-lea de la Varnița – valorificare și promovare”

22-23 mai 2017

În zilele de 22-23 mai 2017, Muzeul Național de Istorie a Moldovei în colaborare cu Ambasada Suediei în Republica Moldova, Asociația obștească „Femeie. Speranță, Viitor" (Varnița), Muzeul Armatei din Suedia (Stockholm), Ambasada Republicii Moldova în Suedia a organizat un șir de evenimente în cadrul proiectului "Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol al XII-lea de la Varnița - valorificare și promovare". Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului internațional privind dezvoltarea patrimoniului cultural - CHOICE/Cultural Heritage: Opportunity For Improving Civic Engagement. În Republica Moldova programul este realizat de Asociația obștească Comitetul Național ICOM Moldova în parteneriat cu Asociația Agențiilor Pentru Democrația Locală ALDA (Franța).

Deschiderea oficială a manifestărilor a avut loc, luni, 22 mai, în Sala Albastră a muzeului, în prezența reprezentanților misiunilor diplomatice, oamenilor de cultură și știință, administrației centrale și locale. La manifestare au participat cercetători științifici, muzeografi, profesori universitari din Suedia, Ucraina, Turcia, Republica Moldova.

Klas Kronberg de la Muzeul Armatei din Stockholm a prezentat două volume de studii și articole „Karl XII", 2015 și „When Sweden was ruled from the Ottoman Empire", 2016. Ambele volume au fost editate de Muzeul Armatei din Stockholm. Cărțile însumează rezultatele cercetărilor științifice din cadrul proiectului „Când Suedia era guvernată din Imperiul Otoman", proiect ce s-a desfășurat în Suedia, Republica Moldova, Turcia, Grecia. Managerul proiectului a fost dr. Per Sandin. Toate articolele merită atenție, sunt bine elaborate, structurate, semnate de specialiști în domeniu din Ucraina, Turcia, Suedia și Republica Moldova. Editorii volumelor sunt Asa Karlsson, Klas Kronberg și Per Sandin.

Volumul „Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea de la Varnița. Restaurarea memoriei" a fost prezentat de dr.hab. Elena Ploșnița. Cartea a ieșit de sub tipar, în 2017, în seria Biblioteca Tyragetia, o serie promovată de Muzeul Național de Istorie. A fost recenzată dr. Valentina Ursu și dr. hab., profesor universitar Valentin Tomuleț. E. Ploșnița a menționat că pe parcursul secolelor XVIII, XIX, XX, istoriografia națională, istoriografia internațională, în special cea europeană a produs valoroase abordări al fenomenului Carol al XII-lea, regele Suediei, dar lucrări care ar acoperi integral, în timp și spațiu situl istoric de la Varnița, continuă să rămână solitare. Acest volum vine să completeze acest gol. Lucrarea a izvorât din necesitatea cunoașterii și promovării unui segment de istorie comună moldo-turco-suedeză, cu implicații în istoria Poloniei și Ucrainei și este în același timp un omagiu tuturor celor care prin preocupările lor au contribuit la păstrarea memoriei regelui Suediei Carol al XII-lea la Varnița, în Republica Moldova. Au contribuit la realizarea lucrării mai mulți cercetători științifici, muzeografi, profesori universitari din țară și de peste hotare - Victor Ţvircun, academician coordonator, Ion Eremia, profesor universitar, dr. Dinu Poștarenco, reprezentantul Institutului de Istorie al AŞM, un alt reprezentant al AŞM, dr. Alexandru Levinschi, dr. Ion Tentiuc și dr hab E. Sava cu state în cercetarea patrimoniului, numismatul, dr. Ana Boldureanu, arhitectul Ion Budeci, cercetătorii din Suedia - Anders Wesslen și Oscar Sjostrom, ucraineni Igor Sapojnikov, și Vladimir Levciuk ș.a. - numele autorilor, reprezintă în sine o garanție pentru calitatea lucrării. Este o realizare intelectuală demnă de reținut prin valoarea documentară, prin ținuta grafică și desigur prin semnificația demersului științific.

În cadrul manifestărilor a avut loc vernisajul expoziției „Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea de la Varnița Mărturii fotodocumentare". Expoziția reflectă cronologic, prin fotografie și document, procesul de valorificare științifică și publică a sitului istoric „Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea de la Varnița".

În Sala Albastră a muzeului a avut loc conferința internațională „Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea de la Varnița. Restaurarea memoriei". La conferință au fost prezentate 11 comunicări, autorii cărora s-au axat pe subiecte concrete legate de viața și activitatea lui Carol al XII-lea în perioada 1709-1713, Tabăra regelui de la Varnița, relațiile Suediei cu Imperiul Otoman și cu Rusia la începutul secolului al XVIII-lea.

Pe data de 23 mai 2017 participanții la conferință au vizitat situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea de la Varnița. Dr.hab. E. Sava a prezentat rezultatele realizării proiectului la Varnița, menționând că au fost efectuate investigații arheologice, cercetări istorico-documentare, au fost conservate rămășițele temeliei Cancelariei regelui suedez de la Varnița și reconstruit monumentul din sit consacrat regelui Suediei Carol al XII-lea. La Varnița a avut loc și o întâlnire cu administrația locală, în cadrul căreia au fost discutate probleme de colaborare cu diverse instituții din Suedia și Republica Moldova în scopul continuării valorificării sitului istoric din localitate.

Elena Ploșnița