#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

TÂRGUL NAȚIONAL AL COVORULUI „COVORUL DORULUI” EDIȚIA A V-A

16 decembrie 2018

Târgul Național al Covorului a fost organizat al cincilea an consecutiv de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în contextul promovării elementului "Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarței în România şi Republica Moldova", care a fost înscris la 1 decembrie 2016 în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Scopul Târgului Național al Covorului este valorificarea covorului autentic românesc și ale etniilor din Republica Moldova, cunoașterea motivelor și simbolurilor de bază ale covoarelor, precum și familiarizarea cu tradițiile și obiceiurile de iarnă ale locuitorilor Republicii Moldova. Colindatul de ceată bărbătească, element înscris în patrimoniul universal în anul 2013, a fost momentul cheie al programului artistic.

Ediția a V-a a Târgului Național al Covorului s-a desfășurat concomitent în trei muzee naționale: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (str. Mihail Kogălniceanu nr. 82), Muzeul Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August nr. 121A), Muzeul Național de Artă al Moldovei (str. 31 August nr. 115).

PROGRAM:

14:00-15:00 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

Inaugurarea oficială a evenimentului, precum și vernisarea expoziției ,,Imaginea lumii țesută în lână", care cuprinde covoare din patrimoniul muzeului, precum și 12 ponevi (țesătură groasă de lână, bumbac ș.a. din care se fac macaturi, covoare, etc.) din colecția Muzeului Țării Crișurilor din Oradea (România). Prima parte a evenimentului a cuprins un vast program muzical, cu numeroase reprezentări ale obiceiurilor legate de țesutul covoarelor, dar și numeroase ateliere de creație și activități interactive. În curtea muzeului a fost amenajată o gospodărie țărănească, iar vizitatorii au avut ocazia să guste din bucatele tradiționale.

15:30-16:30 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Muzeul a devenit un loc de interacțiune între diferite grupuri etnice din Republica Moldova, un loc de întâlnire a mai multor culturi, limbi și tradiții. În holul muzeului au fost prezentate cele mai frumoase tradiții de iarnă ale bulgarilor, ucrainenilor, găgăuzilor. În același timp, s-au desfășurat ateliere organizate de către țesătoarele consacrate de la Complexul de meșteșugari „Arta rustică" din Clișova. Expozițiile și atelierele au fost însoțite de un spectacol muzical, care a cuprins piese preluate din folclorul minorităților conlocuitoare pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, vizitatorii au fost invitați să admire expoziția "Magia covorului vechi", care cuprinde țesături alese din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei, datate cu sf. sec. XVIII - înc. sec. XX, o parte dintre care sunt expuse în premieră. În curte a fost amenajat un iarmaroc al meșterilor populari.

17:00-18:00 Muzeul Naţional de Artă al Moldovei

Vernisajul expoziției "Tradiție și modernitate", în cadrul căreia sunt prezentate opere de pictură semnate de Mihai Grecu, Elena Bontea, Vladimir Palamarciuc, precum și piese de tapiserie realizate de Elena Rotaru, Silvia Vrânceanu, Andrei Negură, Maria Saca-Răcilă și alții.

Liantul care a asigurat conexiunea dintre diferitele locații și compartimente ale Târgului a fost Parada Portului Popular de Iarnă. Invitații speciali ai Târgului Național al Covorului: Formația Flori de măr din Râșca, Suceava; Grupul folcloric Glasul Odăieșilor, județul Galați; Alaiul Cerbul din Heleșteni, Iași.