EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual


Arhiva Evenimentelor

Ziua Mondială a Refugiatului, marcată cu muzică și pictură la Chișinău

21 iunie 2022

Ziua Mondială a Refugiatului a fost marcată la Chișinău printr-o expoziție de pictură și un concert susținut de mai mulți artiști din Moldova și Ucraina. Printre interpreți s-au numărat Pașa Parfeni și Adrian Ursu, saxofonistul ucrainean Igor Znatokov și cântărețele din țara vecină Olga și Olesya Shevchenko, soția Excelenței sale Ambasadorului Ucrainei în Moldova. Aceasta a cântat o piesă în limba română și le-a transmis un mesaj de mulțumire moldovenilor, la fel, în română, pentru faptul că i-au primit pe ucraineni ca pe frați.

Evenimentul a fost organizat de către Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), la Muzeul Național de Istorie, și a reunit reprezentanți ai mai multor ambasade și organizații internaționale, dar și ucraineni nevoiți să fugă din calea războiului, care au găsit un adăpost în țara noastră. Printre ei a fost și Anastasia Ciorninkaia, care le-a mulțumit moldovenilor pentru ospitalitate și a povestit despre suferința prin care trec acum conaționalii săi: „Mii de oameni și-au părăsit atunci casele și au traversat frontiera cu Moldova. Voi ne-ați întâlnit la vamă, ne-ați hrănit, ne-ați adăpostit. Promit, de pe această scenă, că voi transmite următoarelor generații cum ne-ați ajutat!".

Francesca Bonelli, reprezentanta UNHCR în Moldova, la fel, și-a exprimat recunoștința față de oamenii și guvernul Republicii Moldova, faţă de donatorii, partenerii care au oferit ajutor umanitar și toți cei care contribuie la soluționarea crizei refugiaților. „În cele câteva luni petrecute în Republica Moldova, am fost martoră la marea ospitalitate pe care moldovenii au acordat-o refugiaților și am descoperit că acest lucru își are rădăcinile în Casa Mare, tradiția potrivit căreia cea mai bună cameră din casă este rezervată pentru oaspeți", a menționat Bonelli. Doamna Bonelli a apelat la sprijin internațional sporit pentru refugiați și populația locală. 

 

 

 

 

La eveniment a participat ministrul Muncii și Protecției Sociale Marcel Spătari și Jana Costachi, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Interne. Cei doi oficiali au vorbit despre intervenția rapidă a autorităților de la Chișinău, dar și a locuitorilor țării noastre, în gestionarea fluxului de refugiați. „Meritul cel mai mare aparține nu Ministerului, nu Guvernului, ci comunității și voluntarilor. Putem avea cei mai buni miniștri, cei mai buni parteneri de dezvoltare, cele mai bune planuri de acțiune, dar nu vom reuși nimic, dacă nu vom avea cel mai important lucru dintre toate - Pace!".

Șeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei Refugiaților, colonelul Adrian Efros, a menționat că, din februarie și până în prezent, peste jumătate de milion de refugiați ucraineni au tranzitat teritoriul țării noastre, iar peste 80 de mii se află în prezent aici, jumătate dintre ei fiind copii. În această perioadă, peste 100 de bebeluși ucraineni s-au născut în Republica Moldova, iar peste 6000 de copii din țara vecină au fost încadrați în sistemul nostru de învățământ.

Ziua Mondială a Refugiatului a fost celebrată pentru prima data pe 20 iunie 2001 și a fost creată de Organizația Națiunilor Unite pentru a onora refugiații din întreaga lume. În fiecare an, evenimentul celebrează puterea și curajul oamenilor care au fost forțați să-și părăsească țara de baștină, ca să rămână în viață, din cauza conflictelor sau a persecuțiilor. În prezent, peste 85 de mii de refugiați se află în Republica Moldova, dintre care 82 de mii sunt ucraineni, iar peste 3700 - cetățeni de alte naționalități.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC