#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

vol. VIII [XXIII], nr. 1

ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Aydogdy Kurbanov

Eftaliții. Materiale iconografice

Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Articolul este rezervat materialelor iconografi ce referitoare la eftaliți, care au locuit în Asia Centrală și în teritoriile învecinate în sec. IV-VI p. Chr., având în sec. V-VI p. Chr. posibilitatea de a crea un mare imperiu. Materialele iconografi ce care se referă la această perioadă apar într-un număr destul de redus, iar datarea lor, de multe ori, este aproximativă sau chiar inexactă. În pofi da celor menționate, autorul a întreprins unele încercări de a interpreta informația disponibilă despre eftaliți, provenită din diverse surse, chiar dacă unele probleme vor rămânea discutabile și în viitor.

Lista ilustrațiilor:

Fig. 1. Eftaliții și vecinii lor la mijlocul sec. VI p. Chr. (după Miller 1959).
Fig. 2. Sigilii: 1 - sigilul lui Khingila. Imprimat; 2 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 3 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 4 - sigiliul și imprimat al unui bust de femeie; 5 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 6 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene (adaptat din Ставиский 1961; Lerner 1999; Callieri 2002).
Fig. 3. Balalyk-tepe. Pictură murală (adaptat din Брыкина 1999).
Fig. 4. Samarkand (Afrasiab). 1-4 - Picturi murale (adaptat din Брыкина 1999).
Fig. 5. 1 - Harta frontierelor Chang'an (Xi'an) cu indicarea locului înmormântărilor sogdiene; 2 - planul mormântului lui Shi Jun (după Junkai 2005).
Fig. 6. Mormântul lui Shi Jun. Imaginea unei căpetenii eftalite (?) pe partea de nord a sarcofagului (după Grenet, Riboud 2003).
Fig. 7. Bolul de la Chilek. Detaliu. Uzbekistan (adaptat din Cultural 1985).
Fig. 8. Bolul de la Swat (Muzeul Britanic). Detalii (adaptat din Göbl 1967).
Fig. 9. Teracote: 1, 8 - Dalverzin-tepe; 2, 5-7 - Budrach; 3 - Valea Surkhandary; 4 - Valea Hissarului (după Il'yasov 2001).

Aydogdy Kurbanov

Materiale numismatice referitoare la eftaliți

Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică