Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Vadim E. Kulikov, Elena Yu. Mednikova, Yulia I. Elikhina, Sergey S. Miniaev
Experiență de studiere a pânzei din necropola Noin-Ula după metoda polipolarizării
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În ultimii ani la Institutul istoriei culturii materiale al Academiei de Ştiințe din Rusia a fost creat un sistem opticoelectronic de studiere a mineralelor și structurilor organice prin intermediul metodei polipolarizării.
O prioritate esențială a acestei metode, în special pentru arheologie, este necesitatea pentru analiză a unor probe de dimensiuni foarte mici, ceea ce, practic, nu modifică forma și structura obiectului studiat.
În articolul de față sunt analizate rezultatele analizei prin metoda polipolarizării a probelor așa-numitului „voal din lână” din tumulul nr. 6 al necropolei hunice de la Noin-Ula, Mongolia de Nord. „Voalul” reprezintă o pânză lată, cusută din bucăți de diferite stofe. Mostre din baza și ornamentul pânzei „voalului” au fost comparate cu probe etalon de lână ale diferitor animale (oaie, cal, cămilă) și fibre de proveniență vegetală.
Rezultatele analizei prin polipolarizare permit următoarele concluzii. Fotografiile prin polipolarizare a majorității fibrelor „voalului” arată că acestea sunt cel mai aproape de fotografiile etalon ale lânii de cămilă. Această concluzie este valabilă pentru pânzele monocrome și policrome, pentru fibrele utilizate la broderie și pentru cele folosite la coaserea bucăților „voalului”.
În același timp câteva mostre analizate indică asupra unor asemănări cu fibrele de in, ceea ce permite presupunerea utilizării inului pentru unele detalii ale broderiei și pentru infiltrarea în baza pânzei din lână de cămilă.
Un interes deosebit prezintă depistarea în câteva mostre a fibrelor de bumbac. Particulele microscopice ale bumbacului puteau ajunge printre fibrele de lână de cămilă pe calea aerului (particule de praf de bumbac), sau ca rămășițe ale fibrelor de bumbac, rămase pe războiul de țesut, la care anterior fuseseră țesută o pânză din bumbac. În unele mostre de lână de cămilă a fost sesizat păr de cal. De regulă, acestea provin din fibrele utilizate la conturarea figurilor geometrice sau a imaginilor zoomorfe. Părul de cal, în cazul dat, era folosit pentru consolidarea conturului, ceea ce proteja figurile broderiei de deformare.
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
