Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Paftale-catarame din fondurile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
În articol autorii prezintă o serie de paftale-catarame din secolele XV-XVIII, recent intrate în patrimoniul MNAIM, provenite de pe teritoriul complexului arheologic de la Costești. Este analizată tehnica de executare și particularitățile decorative ale paftalelor. Sunt menționate un șir de analogii ale acestor piese, provenite din România și Bulgaria. Autorii urmăresc etapele de dezvoltare pe parcursul secolelor XIV-XX a tipului de catarame prezentat. O atenție deosebită este acordată locului acestui accesoriu vestimentar în componența costumului tradițional feminin (inclusiv de nuntă) a populației din regiunea carpato-dunăreană. Lista ilustrațiilor: Tab. 1. Paftale-catarame XIV – prima jumătate sec. XIX: 1-3 - Vetren (Bulgaria); 4 - necropola Retivoești (România); 5, 9, 10 - Isaccea (România); 6-8 - Isaccea, cimitirul lângă biserica Sf. Gheorghe (România);11 - locul descoperirii necunoscut; 12 - Peceneaga (România). (1-3 - după Атанасов, Йорданов 1994; 4-10, 12 - Vasiliu, 1995-1996). Tab. 2. Paftale-catarame, sec. XVI-XVIII: 1, 2, 6 - Ester-Tâșgor (România) (după Chițescu, 1979); 3, 4 - Kartal lângă s. Orlovka (Ukraina) (imagini oferite cu multă amabilitate de I.V. Bruiako); 5 - Piua Petri (România) (după Custurea 1986). Tab. 3. Costume tradiționale pentru femei: 1 - port de sărbătoare a unei tinere femei din nordul Bulgariei (după Veleva, Lepavțova 1961); 2 - port de sărbătoare a unei musulmane de origine tătară din Kazan (după Suslova 1980); 3 - port de sărbătoare a unei tinere femei din Muntenia (după Secoșan, Petrescu 1984); 4 - port de nuntă, Dobrogea (după Secoșan, Petrescu 1984).
Светлана Рябцева
О некоторых украшениях и деталях декора одеяний населения Карпато-Дунайского региона в XIV-XVII веках
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Екатерина Абызова, Светлана Рябцева
Piese din garnituri de curele și genți provenite din așezarea fortifi cată de la Echimăuți
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Светлана Рябцева
Descoperiri de centuri din sec. XIII-XVI în spațiul carpato-balcanic
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.