Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Reprezentări grafice în arheologia românească. O schiță asupra structurilor de locuire din cea de-a doua epocă a fierului
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Lucrarea de față încearcă să sintetizeze dimensiunea importanței reprezentărilor grafice, făcând referire la situația structurilor de locuire găsite și documentate în așezările din zona Munteniei, care pot fi încadrate în perioada secolelor II a. Chr. - I p. Chr. Fără intenția de a clasifica sau a încadra în vreo tipologie complexele sau așezările menționate, lucrarea ia în considerare felul în care au fost ilustrate complexele de locuire caracteristice celei de-a doua epoci a fierului și modalitatea în care respectivele reprezentări sunt relevante pentru înțelegerea complexelor de locuire din perioada menționată.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta cu toate punctele în care au fost menționate, identificate sau documentate structuri de locuire. Fig. 2. „Cartierul rezidențial” de la Popești: a - Sectorul „W” (după Vulpe 2004-2005, 25, fig. 3); b - reconstituire făcută de D. Antonescu în 1978 (după Vulpe 2004-2005, 29, fig. 7). Fig. 3. „Cartierul rezidențial” de la Popești: a - reconstituirea casei cu prispă (după Antonescu 1984, 26, fig. 12); b - reconstituire a întregului sector (după Antonescu 1984, 183, fig. 103). Fig. 4. Cârlomănești „Cetățuia”: a - reprezentări ale structurilor documentate în campaniile 1972-1973 (după Măgureanu 2014, 254-257, fig. 4-7); b - reprezentări ale edificiilor identificate în urma săpăturilor recente (după Matei, Măgureanu 2014, 240, fig. 12). Fig. 5. Grădiștea „Movila Crestată”: a - reprezentarea bordeiului nr. 17 (după Sîrbu 2004, 100, fig. 6); b - reprezentarea bordeiului nr. 9 (după Sîrbu 1996, 1996, 162, fig. 6). Fig. 6. a - Nivelul inferior și superior de locuire de la Bordușani „Popină” (după Trohani 2005, pl. 5); b - locuințele nr. 8 și 11 de la Bragadiru (după Turcu 1979, fig. 8). Fig. 7. Diferite reprezentări de structuri de locuire: a - Chirnogi (după Trohani 1975a, 131, fig. 5); b - Vlădiceasca (după Trohani 1976, fig. 2); c - București „Aleea Scroviștea” (după Alexandrescu et al. 2007, pl. 4); d - București „Băneasa Lac” (după Măgureanu, Bojică 2007, fig. 3). Fig. 8. Reprezentări de structuri de locuire de la Căscioarele „Valea Coșarului” (după Sîrbu et al. 1996, 257, fig. 80).
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.