Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Valentina Eșanu, Andrei Eșanu, Bogdan al II-lea și Maria Oltea – părinții lui Ştefan cel Mare și Sfânt. Chișinău, Prut Internațional, 2007, 160 p. +Anexă: Voievozii Ţării Moldovei de la Bogdan I până la Ştefan cel Mare și Sfânt și urmașii lui
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Mihai Maxim, O istorie a relațiilor româno-otomane, cu documente noi din arhivele turcești. Vol. I. Perioada clasică (1400-1600), Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2012, 606 p. ISBN 978-606-654-026-1
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Mihai Maxim, Noi documente turcești privind Ţările Române și Înalta Poartă (1526-1602), Brăila, Editura Istros, 2008, 341 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Statutul politico-juridic al Ţării Moldovei într-o nouă sursă istorică – Cronica Moldovei de la Cracovia
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Lia Bătrâna, Adrian Bătrâna, Biserica „Sfântul Nicolae" din Rădăuți. Cercetări arheologice și interpretări istorice asupra începuturilor Ţării Moldovei, Editor: Gheorghe Dumitroaia, Piatra Neamț: Editura Constantin Matasă, 2012, 518 p. ISBN 978-973-7
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Eremia
Unele considerații privind hotarele Ţării Moldovei în a doua jumătate a secolului al XIV-lea - Pocuția și Colomeea
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.