EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual




Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil

Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil

Biblioteca „Tyragetia” XXXIV, Chișinău, 2021, 232 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-166-26-3

Muzeul este una dintre cele mai vechi instituții de cultură. De-a lungul timpului, au avut loc numeroase modificări ale conceptului de muzeu, instituția fiind abordată din multiple puncte de vedere. Astăzi conceptul de muzeu este supus unor dezbateri de amploare în lumea profesioniștilor de muzeu. Sunt propuse noi abordări și interpretări, legate de misiunea și viziunea muzeului, apar noi modele de instituții muzeale. Muzeul devine o instituție culturală indispensabilă societății contemporane, care păstrează și valorifică patrimoniul. Valorificarea este un mod universal de păstrare a moștenirii culturale, contribuind la toleranță și coeziune în societate. Nivelul de valorificare a patrimoniului determină și nivelul de dezvoltare a societății. O valorificare eficientă a patrimoniului se face prin muzeificare. Muzeificarea conduce la promovarea monumentelor, la utilizarea lor cu succes în scop educațional, la studierea complexă, la abordarea interdisciplinară și amplificarea procesului de cunoaștere și conștientizare a necesității protejării lor. Păstrarea și valorificarea optimă a moștenirii culturale prin muzeificare, în scopul dezvoltării durabile a societății, al dezvoltării spirituale a omului, este subiectul cărții. Abordarea acestui subiect pornește de la convingerea că o asemenea cercetare este necesară și poate fi utilă. Muzeificarea este abordată ca instrument de protejare și valorificare a patrimoniului imobil. Prin această lucrare, este prezentată o pagină importantă din istoria culturii naționale cu privire la muzeu și muzeificare, patrimoniu și patrimonializare, Tematica abordată se încadrează, credem noi, în muzeologie, patrimoniologie, domenii complexe, dar importante pentru cultura națională. Muzeificarea este un proces complex, care constă în transformarea patrimoniului cultural și natural în obiective muzeale, cu scopul de păstrare maximală, de identificare a valorii lor istorico-culturale, științifice, artistice și de promovare. Muzeificarea este abordată ca o modalitate optimală de protejare și retransmitere a experienței socio-culturale prin valorificarea caselor memoriale, a monumentelor arheologice, a monumentelor de cult, a complexelor literar-memoriale. Procesul de muzeificare în Republica Moldova este prezentat, în lucrare, în dinamică istorică, cu diversele forme în care s-a manifestat - și ca activitate muzeală, modalitate de păstrare și valorificare a monumentelor istorice, și ca un factor important în dezvoltarea sistemului muzeal și al muzeografiei, în general. Lucrarea cuprinde trei capitole cu o bază documentară și bibliografică complexă.

CUPRINS

Prefaţă (Liliana Condraticova)

O carte despre muzeu și muzeificare (Ioan Opriș)

Argument

I. INSTITUȚIA MUZEALĂ. PROFESIONALIZAREA SECTORULUI MUZEOGRAFIC

I.1. Despre muzeu
I.2. Organizații naționale și internaționale - instrumente importante în formarea comunității profesionale
I.3. Pregătirea profesională a muzeografilor
I.4. Presa de specialitate în sistemul comunicării profesionale
I.5. Standardele profesionalizării: Codul de etică
I.6. Acreditarea muzeelor - o nouă etapă în profesionalizarea sectorului muzeografic

II. MUZEUL ȘI MONUMENTELE ISTORICE ÎN SISTEMUL INSTITUȚIONAL ȘI LEGISLATIV

II.1. Structurile instituționale dedicate muzeului
II.2. Instituția muzeală. Aspecte legislative
II.3. Muzeul contemporan: între tradiție și modernitate
II.4. Patrimoniu și patrimonializare
II.5. Monumentele istorice în sistemul instituțional
II.6. Construcția legislativă privind monumentele istorice

III. MUZEIFICAREA PATRIMONIULUI IMOBIL

III.1. Gramatica muzeificării moștenirii culturale
III.2. Muzeificarea caselor memoriale
III.3. Muzeul și biserica: probleme de muzeificare
III.4. Arheologia și procesul de muzeificare
III.5. Muzeificarea cetăților medievale
III.6. Muzeificarea siturilor istorice

ÎNCHEIERE

Bibliografie

Lista abrevierilor

Abstract

Резюме

Anexe

Indice de nume proprii

Indice de muzee

Indice de monumente istorice




 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC