#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Expoziții

„Așezări din perioada târzie a epocii bronzului în spațiul pruto-nistrean (realizări și perspective)”

24 septembrie - 12 octombrie 2015

Expoziția „Așezări din perioada târzie a epocii bronzului în spațiul pruto-nistrean. Realizări și perspective" a fost organizată în colaborare cu Agenția Națională Arheologică și este dedicată așezărilor de tip Noua-Sabatinovka identificate pe teritoriul Republicii Moldova în ultimii 60 de ani.

Expunerea cuprinde peste 100 de piese arheologice autentice rezultate din săpături sau descoperiri întâmplătoare acumulate între anii 1955 și 2008, cele mai reprezentative, cu valoare științifico-istorică și estetică. Majoritatea exponatelor o alcătuiesc piesele prelucrate din os și piatră.

Demersul expozițional este completat cu imagini aeriene și satelitare, vederi din procesul de investigație arheologică, precum și harta așezărilor identificate până la momentul de față pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru redarea cât mai originală a așezărilor cu așa-numitele „cenușare", caracteristice complexului cultural Noua-Sabatinovka, este reconstituită o suprafață de „cenușar", cu sol colectat de pe una din petele cenușii din așezarea „Lunca Bâcului".

Expoziția a fost inaugurată în paralel cu lansarea monografiei „Așezări din perioada târzie a epocii bronzului în spațiul pruto-nistrean (Noua-Sabatinovka)" semnată de Eugen Sava, directorul general al muzeului, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului.

Expoziția „Așezări din perioada târzie a epocii bronzului în spațiul pruto-nistrean (realizări și perspective)”