EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual


Expoziții

„World Press Photo – 2018”

21 noiembrie – 12 decembrie 2018

 
Miercuri, 21 noiembrie, ora 15.00, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziţia „World Press Photo - 2018", cea mai importantă competiţie fotografică la nivel mondial, care revine la Chişinău pentru al doilea an consecutiv. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia World Press Photo din Olanda, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

La evenimentul de lansare au participat reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditaţi la Chişinău, jurnalişti, fotografi, studenţi. În faţa publicului au luat cuvântul: Ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos la Chişinău, cu sediul la Bucureşti, Excelenţa sa, Stella Ronner-Grubacic; Sanne Schim van der Loeff, reprezentanta Fundaţiei World Press Photo, Olanda; Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent; Fotojurnalistul Nicolae Pojoga.

Sanne Schim van der Loeff, în discursul său, a evidenţiat faptul că expoziţia se desfăşoară sub genericul „Istorii care contează". „În fiecare an, Fundaţia World Press Photo încurajează jurnaliştii să imortalizeze evenimentele care se întâmplă în întreaga lume. Aceasta este o formă a libertăţii de expresie, care a devenit o necesitate, un drept ce nu poate fi pus la îndoială. Noi îndemnăm jurnaliştii să iasă în stradă şi să surprindă realităţi. Expoziţia nu conţine doar imagini şocante, dar şi imagini înduioşătoare, care ne demonstrează faptul că indiferent de problemele cu care se confruntă, oamenii găsesc modalităţi de a lupta pentru fericire", a subliniat Sanne Schim van der Loeff.

Prima ediţie a World Press Photo a avut loc în anul 1955, când un grup de fotografi olandezi a organizat un concurs pentru a-şi expune lucrările în faţa unei audienţe internaţionale, pe parcursul anilor aceasta a devenit una dintre cele mai prestigioase competiţii de fotografie şi jurnalism vizual din lume.

Aflată în acest an la cea de-a 61-a ediţie, competiţia a reunit în jur de 5 000 de fotografi din 125 de ţări, care au expediat peste 73 000 de imagini. Juriul a premiat 45 de fotografi din 25 de ţări: Australia, Brazilia, Canada, Chile, China, Cehia, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, India, Iran, Italia, Pakistan, Filipine, România, Rusia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Siria, Noua Zelandă, Turcia, Marea Britanie şi SUA. Premiul World Photo of the Year a fost acordat în acest an fotografului din Venezuela Ronaldo Schemidt pentru fotografia „Criza Venezuelei". Aceasta reprezintă imaginea unui bărbat în flăcări în timpul protestelor din Venezuela. Fotografia a fost desemnată câştigătoare şi la categoria Spot News Single şi ilustrează incendierea lui José Víctor Salazar Balza în timpul ciocnirilor violente cu forţele de poliţie, la un protest împotriva preşedintelui Nicolás Maduro, în Caracas, Venezuela. Salazar a luat foc când rezervorul de gaz al unei motociclete a explodat. Acesta a supravieţuit incidentului cu arsuri de gradele I şi II.

Expoziţia anuală internaţională „World Press Photo" este itinerantă în întreaga lume. Aceasta este montată în aproape 100 de spaţii din peste 45 de ţări şi este vizitată de circa 4,5 milioane de persoane la fiecare ediţie. Înainte de a ajunge la Chişinău, expoziţia a fost organizată la Amsterdam, Milano, Tokio, Roma, Sevilla, Barcelona, Hamburg, Zurich, Dortmund, Berlin, Auckland, Ottawa, Santiago, Edinburgh, Veneţia, Bucureşti, Timişoara, Eindhoven, Budapesta, Copenhaga, Toronto, Madrid, Singapore, Islamabad etc.

Expoziţia „World Press Photo - 2018", inaugurată la Chişinău, include 137 de fotografii care surprind realităţi şi evenimente majore care au marcat omenirea, fiind realizate pe parcursul anului 2017 în diferite ţări ale lumii.

Vă invităm să aflaţi poveştile de viaţă care se ascund în spatele fotografiilor, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în perioada 22 noiembrie - 12 decembrie 2018.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC