Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Afișele sovietice din anii 1918-1939 din fondurile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este rezervat cercetării colecției de afișe din patrimoniul MNAIM. Au fost selectate și studiate circa 100 de unități din perioada războiului civil din Rusia (1918-1920) și din perioada interbelică (1922-1939), autorii cărora au fost renumiții pictori A. Apsit, V. Deni și D. Moor.
Majoritatea afișelor cercetate sunt originale și ilustrează o serie de evenimente ale epocii. Conform subiectelor redate acestea pot fi clasificate după criteriile aspectuale și tematice. Astfel, din punct de vedere aspectual afișele pot fi divizate în: politice, militare, propagandistice, sociale și culturale.
După criteriul tematic ele au fost împărțite în patru categorii. Afișele din prima categorie reflectă: activitatea partidului comunist, lupta pentru puterea sovietică, alianța între țărani și muncitori. Din a doua categorie fac parte cele care reflectă activitatea armatei roșii, lupta cu intervenționiștii, lupta cu dezertorii. În categoria a treia sunt incluse afișele despre agricultură, colectivizarea și lupta cu foametea. Ultima categoria include afișe pe tema învățământului public.
Ca urmare a cercetării acestei categorii de piese din patrimoniul MNAIM se poate constata că ele au o importanță deosebită pentru studierea perioadei anilor 1918-1939.
Ольга Щипакина
Din istoria fondării aviației civile în RSSM (1944-1957)
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ольга Щипакина
О некоторых крупнейших авиакатастроф в истории воздушного транспорта (Unele considerente privind cele mai mari catastrofe din istoria aviației civile)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ольга Щипакина
Colecția de insigne din fondurile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.