Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Materialele paleobotanice din fortificația Znamenskoe și cultivarea cerealelor în cultura Dyakovo
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
În articol este realizată o imagine de ansamblu a situației în domeniul cercetării materialelor paleobotanice din arealul culturii Dyakovo. Sunt introduse în circuitul științific noile materiale din fortificația Znamenskoe, care au fost supuse unei analize statistice. De asemenea, a fost efectuată o analiză comparativă a materialelor reprezentative din întreg arealul culturii Dyakovo. Pe baza tuturor datelor paleobotanice din cultura Dyakovo au fost analizate cultivarea cerealelor de către purtătorii acesteia și schimbările care au intervenit pe parcursul existenței acestei culturi (sec. VII a. Chr. - sec. IV p. Chr.). Rezultatele obținute nu pretind la soluționarea definitivă a problemei, ci doar detalizează tendința comună atestată pentru culturile „de pădure”, la care s-a referit anterior și N.A. Kiryanova.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Amprente de mei pe o greutate din lut. Fig. 2. Diagrama raportului boabelor din fortificația Znamenskoe: a - cantitatea; b - greutatea. Legenda: P. m. - Panicum miliaceum (mei); H. v. - Hordeum vulgare (orz); T. d. - Triticum dicoccon; T. a. s. l. - Triticum aestivum s. l.; 1 - sec. VII-III a. Chr.; 2 - datele combinate; 3 - primele secole p. Chr. Fig. 3. Harta monumentelor culturii Dyakovo unde au fost stabilite spectrele paleobotanice (SPB): 1 - Nastas’ino; 2 - Znamenskoe; 3 - Dyakovo; 4 - Otmiči; 5 - Rostislavl’. Fig. 4. Diagrama comparativă a spectrelor paleobotanice din monumentele culturii Dyakovo: a - cantitatea; b - greutatea. Legenda: P. m. - Panicum miliaceum (mei); H. v. - Hordeum vulgare (orz); T. d. - Triticum dicoccon; T. sp. - Triticum sp. (pentru numerotarea monumentelor a se vedea tab. 2). Fig. 5. Analiza cluster a datelor spectrelor paleobotanice (pentru numerotarea monumentelor a se vedea tab. 2). Fig. 6. Graficul schimbărilor în timp a cultivării cerealelor în arealul culturii Dyakovo: I - datele conform monumentelor; II - curbele teoretice ale schimbării în timp a raporturilor de greutate a culturilor cerealiere. Legenda: P. m. - Panicum miliaceum (mei); H. v. - Hordeum vulgare (orz); T. d. - Triticum dicoccon; T. sp. - Triticum sp. (pentru numerotarea monumentelor a se vedea tab. 2).
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.