Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.
Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.
Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.
Tabăra militară a lui Carol al XII-lea în satul Varnița de lângă cetatea Bender
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anii ‘90 ai secolului trecut cercetătorii Muzeului Național de Istorie a Moldovei au efectuat cercetări de suprafață pe teritoriul satului Varnița unde, conform izvoarelor scrise și actelor topografice, a fost dislocată ultima tabără a regelui suedez Carol al XII-lea. În urma investigațiilor muzeul a procurat o parte din teritoriu pe care a fost fondată filiala muzeului „Tabăra militară a lui Carol al XII-lea". În 1993, în apropierea monumentului, care la rugămintea Suediei, în anii ‘20 ai secolului trecut a fost instalat de Guvernul României, a fost trasată o suprafață în care, ca rezultat al săpăturilor arheologice, s-au descoperit urmele unei construcții de piatră și piese din sec. XVIII. În prezent Muzeul Național de Istorie a Moldovei elaborează un proiect de cercetări arheologice și multidisciplinare cu scopul de a efectua restaurarea și muzeificarea taberei lui Carol al XII-lea.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Planul topografic al s. Varnița cu indicarea locului „Taberei regelui Carol al XII-lea".
Fig. 2. Amplasarea „Taberei regelui Carol al XII-lea" față de cetatea Bender (după planul lui Eitger, 1840. MNIM, FB-7690).
Fig. 3. Planul „Taberei regelui Carol al XII-lea" (după planul lui Eitger, 1840. MNIM, FB-7690). Fig. 4. Varnița. Planul secțiunii arheologice trasate pe locul „Taberei regelui Carol al XII-lea". Foto 1. Varnița. Monumentul memorial, ridicat pe locul „Taberei regelui Carol al XII-lea".
Foto 2. Varnița. Ghiulele.
Foto 3. Varnița. Fragmente de sticlă de la geamuri Foto 4. Varnița. Fragmente de vase de sticlă.
Foto 5. Varnița. Fragmente de vas ornamentat.
Foto 6. Varnița. Vase din lut.
Alexandru Levinschi
Considerații asupra necropolei getice de la Dănceni
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Alexandru Levinschi
Date preliminare privind începutul de locuire a geților pe locul așezării fortificate Saharna Mare
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.