EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Suntem în pragul sărbătorilor de iarnă, când ne preocupăm de micile bucurii și surprizele plăcute pe care vrem să le facem celor dragi, alături de felicitarea rostită sau scrisă. Cea din urmă - felicitarea scrisă de mână și expediată prin poștă - azi nu mai este atât de populară, or tehnologiile moderne de transmitere a informațiilor au înlocuit aceste „mici petice de carton", care emanau nu numai parfumul de epocă, dar și individualitatea celui ce a expediat-o. De-a lungul timpului, felicitările au avut rolul unor mesageri, care, de multe ori, au „înlocuit" vizitele menite pentru a-i felicita „personal" pe cei apropiați, pe prieteni, cunoscuți, simbolizând și un gest de stimă și prețuire din partea expeditorului față de destinatar.

Predecesorii felicitărilor au fost cărțile de vizită, apărute pentru prima dată la mijlocul secolului al XVIII-lea la Paris, unde, în preajma sărbătorilor, acestea erau expediate prin curieri sau înmânate personal rudelor, prietenilor, cunoscuților. Anul 1843 este considerat anul "nașterii" felicitărilor cu tematica sărbătorilor de iarnă, prima felicitare de Crăciun fiind comandată de Henry Cole și ilustrată de John Horsley în Londra, apoi multiplicată cu ajutorul litografiei, aceasta asemănându-se cu tradiționalele cărți de vizită. Asemeni unor opere de artă, unele erau cu chenare de aur sau de argint, chiar și atunci când fenomenul a devenit industrie, ele încântau prin imagini feerice, calde, astfel că mesajul scris destinatarului aducea o bucurie și mai mare. Felicitările se deosebeau de celelalte cărți poștale nu numai ca imagine și mesaj, dar și printr-un șir de semne-simboluri caracteristice evenimentului, fiecare în parte purtând un mesaj individual. Acestea erau ilustrații ale tradițiilor și obiceiurilor care existau în țara respectivă, rămânând constantă, indiferent de țară, reprezentarea copiilor și a familiei, șirul imaginilor fiind completat cu scene biblice. Odată cu apariția fotografiei, au început să se imprime cărți poștale cu scene montate. Nu mai puțin interesante erau felicitările cu scene cotidiene reflectând tema Crăciunului, care aveau ca imagine, pe lângă cele tradiționale, masa de sărbătoare, copiii deschizând cadourile aduse de Moș Crăciun, companii și cupluri amuzante, uneori nu foarte sobre, pomul de Crăciun împodobit etc.

Patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei deține o colecție bogată de cărți poștale ilustrate, care include și felicitări cu diverse ocazii. Cele expuse cu ocazia sărbătorilor de iarnă - Crăciunul și Anul Nou - sunt doar o mică parte din colecție, ele au circulat în Basarabia acum un secol, fiind expediate din Imperiul Rus, România și alte țări. Răsfoind albumele cu cărți poștale de epocă, ne transpunem în lumea magică a sărbătorilor de iarnă alături de cei dragi, savurăm parfumul de epocă și ne întrebăm: când am trimis ultima oară prin poștă o felicitare de Crăciun sau de Anul Nou, scrisă de mână?


Tur Virtual


Expoziții

„1963 - an critic în cariera pictoriței Valentina Rusu Ciobanu”

Expoziție de artă organizată de Asociația pentru cultură și arte Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă a Moldovei și Biblioteca Națională a Moldovei

28 octombrie - 30 noiembrie 2021

Asociația pentru cultură și arte Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă al Moldovei și Biblioteca Națională a Moldovei, are plăcerea să invite publicul iubitor de artă la deschiderea expoziției „1963 - an critic în cariera pictoriței Valentina Rusu Ciobanu”. Titlul expoziției este inspirat de evenimentele anului 1963, când după o perioadă scurtă de destindere hrușciovistă în URSS, se relansează atacuri dure asupra artiștilor novatori sau nonconformiști, atacuri care vor avea ecouri și la Chișinău. Această expoziție, prin operele artistice expuse, vorbește despre tentativele de intimidare lansate în acel an critic de nomenclatura comunistă contra unor intelectuali de marcă din republică, inclusiv contra pictoriței Valentina Rusu Ciobanu.

***

În 2020, cu ocazia centenarului geniului picturii basarabene, Valentina Rusu Ciobanu, Asociația pentru cultură și arte Arbor a desfășurat un amplu proiect cultural intitulat „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere”, menit să promoveze viața și opera pictoriței la București. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Fundația SANTAVINERE din Chișinău și cofinanțat de Asociația pentru cultură și arte Arbor, Administrația Fondului Cultural Național, Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, biroul din Chișinău.

În cadrul proiectului, care prevedea inclusiv inventarierea și digitalizarea atelierului artistei, au fost recuperate mai multe lucrări artistice, printre care unele considerate pierdute. Din cauza condițiilor neprielnice de conservare din atelierul artistei, multe lucrări au fost găsite într-o stare gravă, care necesitau restaurare urgentă. Deși neprevăzut de proiect, președintele Asociației Arbor și managerul cultural Victoria Nagy Vajda, a decis salvarea a trei dintre lucrări, prin restaurarea acestora la București.

Una din pânzele recuperate și restaurate s-a dovedit a fi lucrarea „Triplul portret al compozitorilor Alexei Stârcea și Vasile Zagorschi și al cântăreței Valentina Savițcaia”. Această lucrare are o poveste dramatică, restaurarea acesteia reprezentând pentru Arbor o șansă de a repara nedreptatea la care artista a fost supusă în 1963. În acel an de cotitură, după o scurtă perioadă de destindere, la Moscova reîncep persecuțiile asupra artiștilor plastici nealiniați puterii, considerați nonconformiști și dăunători ideologiei sovietice. Liderul sovietic Nikita Hrușciov i-a atacat pe poetul Voznesenski,  sculptorul Neizvestnîi, pe pictorii din studioul condus de Ely Bielutin ş.a., iar ecourile răfuielilor aplicate oamenilor de creație în capitala imperiului ajung și la Chișinău.

Înnoirea limbajului artistic al picturii Valentinei Rusu Ciobanu deja se produsese la frontiera anilor 50-60 ai secolului trecut, o certă mărturie în acest sens fiind tabloul „Plantarea pomilor”. Monumentalitatea acestui tablou se datorează gradului înalt de generalizare şi de omogenizare a suprafeţelor acoperite cu culoare, rolului covârşitor jucat de siluetele figurilor, amplificării sonorităţii cromatice prin saturaţia culorilor. Aceste noi tendinţe din creaţia plasticienei au fost însă aspru criticate în anii 1961-1962 de organele de resort de la Chişinău. Împreună cu Mihai Grecu, care pictase în 1959-1960 celebrul tablou „Fetele din Ceadâr-Lunga”, Valentina Rusu Ciobanu era învinuită „de mâzgălituri, locul cărora nu este în cadrul expozițiilor şi muzeelor”.

Adevărata criză s-a produs însă în anul 1963. În acel an, în baza unui contract semnat cu Ministerul Culturii al RSSM, Valentina Rusu Ciobanu lucra la „Triplul portret al compozitorilor Alexei Stârcea și Vasile Zagorschi și al cântăreței Valentina Savițcaia”. Lucrarea era încă neterminată, nu fusese niciodată expusă, o văzuse doar un cerc limitat de colegi. Însă la o adunare a comitetului orăşenesc de partid, triplul portret este criticat într-un mod destul de brutal. După acestă intervenţie critică, venită de la forurile superioare de partid, ministerul culturii se văzu nevoit să rezilieze în mod unilateral contractul cu autoarea. Situația a fost cu atât mai frustrantă, cu cât Valentina Rusu Ciobanu și opera acesteia s-au dovedit a fi niște victime colaterale în luptele interne din cadrul organizației republicane a Partidului Comunist. Ivan Bodiul, pe atunci prim-secretar al comitetului central al PC din RSSM, își dorea să-l destituie din funcție pe Artiom Lazarev, ministrul culturii din acei ani. Astfel, „locotenenții” pe linie de partid ai lui Bodiul au criticat extrem de aspru politica de achiziții a ministerului, ceea ce a provocat o nedreaptă critică a operei semnate de Valentina Rusu Ciobanu și a condus la rezilierea contractului. Acest eveniment, conjugat cu încercările anterioare de intimidare, au afectat-o profund pe artistă, ea nemaiputând să termine lucrarea începută. Pentru a justifica suma avansului deja primit, direcţia Arte plastice a ministerului o obligă pe pictoriță să execute – în locul triplului portret – alte trei portrete. Este vorba de „Portretul actorului Dumitru Fusu (1964), „Portretul crescătorului de vite T. Tolici(1964) și Portretul mulgătoarei E. Iurceac(1964), care, actualmente, se află în custodia Muzeului Național de Artă a Moldovei și a Muzeului Național de Istorie a Moldovei și sunt prezentate în această expoziție.

Contextul dureros al apariției „Portretului lui Dumitru Fusu” nu a împiedicat-o pe Valentina Rusu Ciobanu să realizeze una dintre cele mai remarcabile opere din arta basarabeană a anilor ’60 ai secolului trecut. Calităţile deosebite ale acestei lucrări rezidă parţial şi în selectarea judicioasă a modelului. Un rol foarte important l-au jucat şi mijloacele de expresie folosite de plasticiană: amplificarea aproape până la grotesc a trăsăturilor individuale ale feței, adâncirea contrastului între chipul meditativ, liniştit al actorului şi corpul lui mobil, dinamic, răsucit nefiresc pe scaun, exagerarea unghiurilor formate de conturul siluetei modelului pe fundalul ferestrei.

Alte două pânze recuperate și restaurate sunt „Autoportret” (1963) și „Bărbat în câmp” (1963). Cele trei lucrări, supuse restaurării, aveau deformări pronunțate ale suportului de pânză, cu rupturi și sfâșieri produse de muchiile vechiului șasiu și cu multiple desprinderi ale stratului de pictură, cauzate inclusiv de umiditatea excesivă pe care le-au suportat. Restaurarea picturilor s-a realizat conform normelor muzeale de către restauratorul Horațiu Cristian Costin, care le-a redat calitățile estetice inițiale și aducându-le aproape de stadiul lor inițial, cel din 1963.

Asociația pentru cultură și arte Arbor consideră important efortul de conservare, valorificare și promovare a patrimoniului artistic, precum și sensibilizarea publicului față de acest demers. În vederea sensibilizării publicului, Arbor a invitat simpatizanții pictoriței Valentina Rusu Ciobanu să susțină financiar costurile de restaurare ale operei pictoriței. Cu sprijinul a mai multor persoane, și anume prin Richard Bovnoczki, Marcela Nistor, Aliona Ciurcă, Cristina Bujor, Dan Crăcan, Lucia, Ana și Lucas Gurduza, Maria Sainciuc, Rodica Plugaru, Ana Beschieru, Maks Graur și Anastasia Gurschi, au fost acoperite o parte din costurile legate de manopera de restaurare.

Totodată, Asociația Arbor intenționează să restaureze și alte lucrări semnate de Valentina Rusu Ciobanu, printre care un portret al artistului Glebus Sainciuc, soțul pictoriței, realizat de artistă în anii ’50 ai secolului trecut.

Vizitarea expoziției se va face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare.

 

Victoria Nagy Vajda, manager cultural

Constantin I. Ciobanu, istoric și critic de artă

 

 

Expoziția poate fi vizitată începând cu 28 octombrie și până pe 30 noiembrie 2021, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, din str. 31 august 1989, nr. 121A, MD-2012, Chișinău. Vizitarea expoziției se face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare.

 

Perioada de vizitare:

28.10.2021 – 30.11.2021

10:00 – 18:00 (octombrie)

10:00 – 17:00 (noiembrie)

vineri – închis

Responsabil relații cu presa (pe marginea expoziției „1963 - an critic în cariera pictoriței Valentina Rusu Ciobanu”): Victoria Nagy Vajda, manager proiect, tel.: 078090433 / e-mail: contact@arborinstitute.eu

 

***

 

Mai multe despre Asociația pentru cultură și arte Arbor

 

Asociația pentru cultură și arte Arbor a fost înființată la București în decembrie 2017. Misiunea Arbor este de a realiza proiecte culturale din toate domeniile culturii, de a dezvolta mobilitatea culturală, îndeosebi între România și Republica Moldova. În perioada 2017-2021, Arbor a organizat peste 30 de expoziții de artă, atât în propriul spațiu expozițional din București, Arbor.art.room, cât și în galerii de artă private, centre culturale, biblioteci sau muzee din Republica Moldova și România. Pe lângă bogata activitate dedicată artelor vizuale, Arbor este cunoscut și pentru proiectele de educație prin cultură și promovarea culturii scrise, precum „Cultura Bus”, ajuns în 2021 la a V-a ediție de excursii cu program cultural destinat elevilor cu acces limitat la cultură, „Arbor Master Class”, ateliere de artă realizate de cunoscuți artiști din România pentru elevii și studenții din instituțiile de învățământ artistic din Republica Moldova, „Romanul românesc din stânga Prutului” un nou proiect de promovare a literaturii basarabene în România, realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Republica Moldova. În august 2020, Arbor lansează prima platformă de expoziții de artă în realitate virtuală (VR) din România și Republica Moldova: www.theopen-art.com, construită cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției la Chișinău. Pe platformă pot fi vizitate virtual 10 expoziții semnate de artiști din România și Republica Moldova, precum și 2 expoziții ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei și Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Până-n prezent, Arbor a editat sau a contribuit la editarea a 4 cataloage de artă (Dumitru Russu Scvorțov, Ghenadie Popescu, Mark Verlan, Valentina Rusu Ciobanu) și a făcut donații și sponsorizări instituțiilor de învățământ artistic, ONG-urilor de cultură, companiilor de teatru și artiștilor independenți.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Suntem în pragul sărbătorilor de iarnă, când ne preocupăm de micile bucurii și surprizele plăcute pe care vrem să le facem celor dragi, alături de felicitarea rostită sau scrisă. Cea din urmă - felicitarea scrisă de mână și expediată prin poștă - azi nu mai este atât de populară, or tehnologiile moderne de transmitere a informațiilor au înlocuit aceste „mici petice de carton", care emanau nu numai parfumul de epocă, dar și individualitatea celui ce a expediat-o...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC