EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Produsele ceramice, în special vasele din lut ars, sunt cele mai frecvente materiale arheologice, descoperite în siturile aparținând civilizației traco-geto-dacice.
Specific pentru ceramica getică este modelarea vaselor cu mâna (fără a folosi roata olarului), necunoscută, de altfel, - pentru cei mai îndepărtați strămoși ai noștri - în perioada secolelor VI-III a. Chr.

Olarii geți foloseau pentru confecționarea veselei lor o pastă poroasă, compusă din lut în amestec cu diverse ingrediente, cum ar fi: cioburi și scoici pisate, calcar mărunțit, nisip mășcat etc. Vasele, fiind arse în cuptoare speciale, obțineau diverse culori și nuanțe - de la negrie la gri sau gălbuie - cărămizie. Cea mai bogată colecție de vase getice pe teritoriul RM provine din cetatea getică de la Butuceni, unde, pentru prima oară, în anul 1946, arheologul rus Gh. Smirnov a descoperit rămășițele unei cetăți cu resturi de ziduri de piatră și valuri de apărare din pământ, pe care a etichetat-o ca cetate scitică (sic!). Săpăturile care au urmat - cu întreruperi mai mari sau mai mici - timp de 20 de ani, au scos la iveală urme de viețuire intensă, timp de peste trei secole, pe promontoriul de lângă s. Butuceni (Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi), a celei mai mari cetăți getice de pe teritoriul RM.

Printre vasele descoperite de către arheologi se evidențiază și câteva de dimensiuni gigantice (necunoscându-se, la moment, analogii ale acestor exemplare de veselă ceramică getică). Acestea sunt considerate vase pentru păstrarea proviziilor, mai cu seamă, a celor grăunțoase (se cunoaște că geții, popor sedentar pe aceste meleaguri, se îndeletniceau cu agricultura, creșterea vitelor și cu diverse meșteșuguri). Printre cerealele cultivate de geto-daci se numără grâul, meiul, orzul, ovăzul, secară, iar asemenea produse - esențiale în bucătăria locală - trebuiau păstrate, pentru o perioadă mai îndelungată, în condiții speciale. În aceste scopuri erau folosite vase de dimensiuni mari (chiupuri), așezate în locuri speciale - de obicei, în pivnițe.

Vasul-chiup de la Butuceni reprezintă una dintre cele mai vechi descoperiri de ceramică getică de pe teritoriul actual al RM, provenind din săpăturile din anul 1947 ale lui Gh. Smirnov. Vasul-chiup are un corp ovoidal, cu un gât lung, care se lărgește spre extremitatea superioară, cu o buză mare, evazată, și este prevăzut cu patru toarte-suporturi, dispuse pe linia diametrului maxim al corpului. Chiupul este decorat cu niște ornamente aplicate în relief, diverse ca formă si mărime, dispuse în diferite părți ale vasului: „virgule" (rithoane schematizate?), linii văluroase, în formă de potcoavă sau litera „omega". Culoarea vasului variază de la gri-închis spre gălbuie, având suprafața lustruită minuțios.

Dimensiunile vasului: H. - 680 mm; D.max - 430 mm; D.buzei - 340x360 mm; H.gâtului - 170 mm; D. fundului - 170 mm.


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

„1963 - an critic în cariera pictoriței Valentina Rusu Ciobanu”

Expoziție de artă organizată de Asociația pentru cultură și arte Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă a Moldovei și Biblioteca Națională a Moldovei

28 octombrie - 30 noiembrie 2021

Asociația pentru cultură și arte Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă al Moldovei și Biblioteca Națională a Moldovei, are plăcerea să invite publicul iubitor de artă la deschiderea expoziției „1963 - an critic în cariera pictoriței Valentina Rusu Ciobanu”. Titlul expoziției este inspirat de evenimentele anului 1963, când după o perioadă scurtă de destindere hrușciovistă în URSS, se relansează atacuri dure asupra artiștilor novatori sau nonconformiști, atacuri care vor avea ecouri și la Chișinău. Această expoziție, prin operele artistice expuse, vorbește despre tentativele de intimidare lansate în acel an critic de nomenclatura comunistă contra unor intelectuali de marcă din republică, inclusiv contra pictoriței Valentina Rusu Ciobanu.

***

În 2020, cu ocazia centenarului geniului picturii basarabene, Valentina Rusu Ciobanu, Asociația pentru cultură și arte Arbor a desfășurat un amplu proiect cultural intitulat „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere”, menit să promoveze viața și opera pictoriței la București. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Fundația SANTAVINERE din Chișinău și cofinanțat de Asociația pentru cultură și arte Arbor, Administrația Fondului Cultural Național, Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, biroul din Chișinău.

În cadrul proiectului, care prevedea inclusiv inventarierea și digitalizarea atelierului artistei, au fost recuperate mai multe lucrări artistice, printre care unele considerate pierdute. Din cauza condițiilor neprielnice de conservare din atelierul artistei, multe lucrări au fost găsite într-o stare gravă, care necesitau restaurare urgentă. Deși neprevăzut de proiect, președintele Asociației Arbor și managerul cultural Victoria Nagy Vajda, a decis salvarea a trei dintre lucrări, prin restaurarea acestora la București.

Una din pânzele recuperate și restaurate s-a dovedit a fi lucrarea „Triplul portret al compozitorilor Alexei Stârcea și Vasile Zagorschi și al cântăreței Valentina Savițcaia”. Această lucrare are o poveste dramatică, restaurarea acesteia reprezentând pentru Arbor o șansă de a repara nedreptatea la care artista a fost supusă în 1963. În acel an de cotitură, după o scurtă perioadă de destindere, la Moscova reîncep persecuțiile asupra artiștilor plastici nealiniați puterii, considerați nonconformiști și dăunători ideologiei sovietice. Liderul sovietic Nikita Hrușciov i-a atacat pe poetul Voznesenski,  sculptorul Neizvestnîi, pe pictorii din studioul condus de Ely Bielutin ş.a., iar ecourile răfuielilor aplicate oamenilor de creație în capitala imperiului ajung și la Chișinău.

Înnoirea limbajului artistic al picturii Valentinei Rusu Ciobanu deja se produsese la frontiera anilor 50-60 ai secolului trecut, o certă mărturie în acest sens fiind tabloul „Plantarea pomilor”. Monumentalitatea acestui tablou se datorează gradului înalt de generalizare şi de omogenizare a suprafeţelor acoperite cu culoare, rolului covârşitor jucat de siluetele figurilor, amplificării sonorităţii cromatice prin saturaţia culorilor. Aceste noi tendinţe din creaţia plasticienei au fost însă aspru criticate în anii 1961-1962 de organele de resort de la Chişinău. Împreună cu Mihai Grecu, care pictase în 1959-1960 celebrul tablou „Fetele din Ceadâr-Lunga”, Valentina Rusu Ciobanu era învinuită „de mâzgălituri, locul cărora nu este în cadrul expozițiilor şi muzeelor”.

Adevărata criză s-a produs însă în anul 1963. În acel an, în baza unui contract semnat cu Ministerul Culturii al RSSM, Valentina Rusu Ciobanu lucra la „Triplul portret al compozitorilor Alexei Stârcea și Vasile Zagorschi și al cântăreței Valentina Savițcaia”. Lucrarea era încă neterminată, nu fusese niciodată expusă, o văzuse doar un cerc limitat de colegi. Însă la o adunare a comitetului orăşenesc de partid, triplul portret este criticat într-un mod destul de brutal. După acestă intervenţie critică, venită de la forurile superioare de partid, ministerul culturii se văzu nevoit să rezilieze în mod unilateral contractul cu autoarea. Situația a fost cu atât mai frustrantă, cu cât Valentina Rusu Ciobanu și opera acesteia s-au dovedit a fi niște victime colaterale în luptele interne din cadrul organizației republicane a Partidului Comunist. Ivan Bodiul, pe atunci prim-secretar al comitetului central al PC din RSSM, își dorea să-l destituie din funcție pe Artiom Lazarev, ministrul culturii din acei ani. Astfel, „locotenenții” pe linie de partid ai lui Bodiul au criticat extrem de aspru politica de achiziții a ministerului, ceea ce a provocat o nedreaptă critică a operei semnate de Valentina Rusu Ciobanu și a condus la rezilierea contractului. Acest eveniment, conjugat cu încercările anterioare de intimidare, au afectat-o profund pe artistă, ea nemaiputând să termine lucrarea începută. Pentru a justifica suma avansului deja primit, direcţia Arte plastice a ministerului o obligă pe pictoriță să execute – în locul triplului portret – alte trei portrete. Este vorba de „Portretul actorului Dumitru Fusu (1964), „Portretul crescătorului de vite T. Tolici(1964) și Portretul mulgătoarei E. Iurceac(1964), care, actualmente, se află în custodia Muzeului Național de Artă a Moldovei și a Muzeului Național de Istorie a Moldovei și sunt prezentate în această expoziție.

Contextul dureros al apariției „Portretului lui Dumitru Fusu” nu a împiedicat-o pe Valentina Rusu Ciobanu să realizeze una dintre cele mai remarcabile opere din arta basarabeană a anilor ’60 ai secolului trecut. Calităţile deosebite ale acestei lucrări rezidă parţial şi în selectarea judicioasă a modelului. Un rol foarte important l-au jucat şi mijloacele de expresie folosite de plasticiană: amplificarea aproape până la grotesc a trăsăturilor individuale ale feței, adâncirea contrastului între chipul meditativ, liniştit al actorului şi corpul lui mobil, dinamic, răsucit nefiresc pe scaun, exagerarea unghiurilor formate de conturul siluetei modelului pe fundalul ferestrei.

Alte două pânze recuperate și restaurate sunt „Autoportret” (1963) și „Bărbat în câmp” (1963). Cele trei lucrări, supuse restaurării, aveau deformări pronunțate ale suportului de pânză, cu rupturi și sfâșieri produse de muchiile vechiului șasiu și cu multiple desprinderi ale stratului de pictură, cauzate inclusiv de umiditatea excesivă pe care le-au suportat. Restaurarea picturilor s-a realizat conform normelor muzeale de către restauratorul Horațiu Cristian Costin, care le-a redat calitățile estetice inițiale și aducându-le aproape de stadiul lor inițial, cel din 1963.

Asociația pentru cultură și arte Arbor consideră important efortul de conservare, valorificare și promovare a patrimoniului artistic, precum și sensibilizarea publicului față de acest demers. În vederea sensibilizării publicului, Arbor a invitat simpatizanții pictoriței Valentina Rusu Ciobanu să susțină financiar costurile de restaurare ale operei pictoriței. Cu sprijinul a mai multor persoane, și anume prin Richard Bovnoczki, Marcela Nistor, Aliona Ciurcă, Cristina Bujor, Dan Crăcan, Lucia, Ana și Lucas Gurduza, Maria Sainciuc, Rodica Plugaru, Ana Beschieru, Maks Graur și Anastasia Gurschi, au fost acoperite o parte din costurile legate de manopera de restaurare.

Totodată, Asociația Arbor intenționează să restaureze și alte lucrări semnate de Valentina Rusu Ciobanu, printre care un portret al artistului Glebus Sainciuc, soțul pictoriței, realizat de artistă în anii ’50 ai secolului trecut.

Vizitarea expoziției se va face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare.

 

Victoria Nagy Vajda, manager cultural

Constantin I. Ciobanu, istoric și critic de artă

 

 

Expoziția poate fi vizitată începând cu 28 octombrie și până pe 30 noiembrie 2021, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, din str. 31 august 1989, nr. 121A, MD-2012, Chișinău. Vizitarea expoziției se face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare.

 

Perioada de vizitare:

28.10.2021 – 30.11.2021

10:00 – 18:00 (octombrie)

10:00 – 17:00 (noiembrie)

vineri – închis

Responsabil relații cu presa (pe marginea expoziției „1963 - an critic în cariera pictoriței Valentina Rusu Ciobanu”): Victoria Nagy Vajda, manager proiect, tel.: 078090433 / e-mail: contact@arborinstitute.eu

 

***

 

Mai multe despre Asociația pentru cultură și arte Arbor

 

Asociația pentru cultură și arte Arbor a fost înființată la București în decembrie 2017. Misiunea Arbor este de a realiza proiecte culturale din toate domeniile culturii, de a dezvolta mobilitatea culturală, îndeosebi între România și Republica Moldova. În perioada 2017-2021, Arbor a organizat peste 30 de expoziții de artă, atât în propriul spațiu expozițional din București, Arbor.art.room, cât și în galerii de artă private, centre culturale, biblioteci sau muzee din Republica Moldova și România. Pe lângă bogata activitate dedicată artelor vizuale, Arbor este cunoscut și pentru proiectele de educație prin cultură și promovarea culturii scrise, precum „Cultura Bus”, ajuns în 2021 la a V-a ediție de excursii cu program cultural destinat elevilor cu acces limitat la cultură, „Arbor Master Class”, ateliere de artă realizate de cunoscuți artiști din România pentru elevii și studenții din instituțiile de învățământ artistic din Republica Moldova, „Romanul românesc din stânga Prutului” un nou proiect de promovare a literaturii basarabene în România, realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Republica Moldova. În august 2020, Arbor lansează prima platformă de expoziții de artă în realitate virtuală (VR) din România și Republica Moldova: www.theopen-art.com, construită cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției la Chișinău. Pe platformă pot fi vizitate virtual 10 expoziții semnate de artiști din România și Republica Moldova, precum și 2 expoziții ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei și Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Până-n prezent, Arbor a editat sau a contribuit la editarea a 4 cataloage de artă (Dumitru Russu Scvorțov, Ghenadie Popescu, Mark Verlan, Valentina Rusu Ciobanu) și a făcut donații și sponsorizări instituțiilor de învățământ artistic, ONG-urilor de cultură, companiilor de teatru și artiștilor independenți.



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Produsele ceramice, în special vasele din lut ars, sunt cele mai frecvente materiale arheologice, descoperite în siturile aparținând civilizației traco-geto-dacice.Specific pentru ceramica getică este modelarea vaselor cu mâna (fără a folosi roata olarului), necunoscută, de altfel, - pentru cei mai îndepărtați strămoși ai noștri - în perioada secolelor VI-III a. Chr.Olarii geți foloseau pentru confecționarea veselei lor o pastă poroasă, compusă din lut în amestec cu diverse ingrediente, cum ar fi: cioburi și scoici pisate, calcar mărunțit, nisip mășcat etc. Vasele, fiind arse în cuptoare speciale, obțineau diverse culori și nuanțe - de la negrie la gri sau gălbuie - cărămizie. Cea mai bogată colecție de vase getice pe teritoriul RM provine din cetatea getică de la Butuceni, unde, pentru prima oară, în anul 1946, arheologul rus Gh. Smirnov a descoperit rămășițele unei cetăți cu resturi de ziduri de piatră și valuri de apărare din pământ, pe care a etichetat-o ca cetate scitică (sic!)...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu