#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Expoziții

„25 de ani de la înființarea primelor structuri centrale ale bisericii catolice din Republica Moldova”

23 octombrie - 18 noiembrie 2018

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă pentru public expoziția „25 de ani de la înființarea primelor structuri centrale ale Bisericii Catolice din Republica Moldova", organizată în colaborare cu Episcopia Romano-Catolică de Chișinău. Expoziția cuprinde circa 70 de fotografii, bule papale, cărți, obiecte și vestimentație liturgice, care punctează nașterea și evoluția Episcopiei Romano-Catolice de Chișinău. Fiecare fotografie relatează despre un moment din istoria Bisericii Catolice, reprezentând oameni, evenimente și structuri create în cei 25 de ani. Fotografiile sunt complinite cu obiecte religioase, parte din care provin din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Scopul expoziției, deschisă la sfârșitul Anului Jubilar pentru Dieceza de Chișinău, este de a lăsa o urmă vizibilă a prezenței catolice, în special pentru cei care încă nu au cunoștințe exacte despre ceea ce a făcut Biserica Catolică în Republica Moldova.

Evenimentul de inaugurare a expoziţiei jubiliare, care s-a bucurat de o prezenţă numeroasă, s-a făcut cu participarea Mons. Miguel Maury Buendia, Nunțiul Apostolic pentru România și Republica Moldova; Preasfințitului Anton Coșa, Episcop Romano-Catolic de Chișinău; a vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova, Valeriu Ghilețchi; a reprezentanților corpului diplomatic acreditat la Chișinău.

În cadrul manifestării a fost lansat studiul istoric „Biserica Catolică din Basarabia în perioada interbelică", realizat de Pr. Petru Ciobanu. Volumul a fost prezentat de Ion Gumenâi, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar, care a apreciat importanța științifică a lucrării, ce cuprinde nu doar perioada interbelică, dar tratează și începuturile creștinismului la nord de Dunăre și în spațiul dintre Prut și Nistru. Prof. Gumenâi a menționat și faptul că, abordând perioada interbelică, lucrarea contribuie, alături de alte studii, la realizarea unui tablou complet al istoriei comunității catolice din acest spațiu.