EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Din perioada de debut a creștinismului, crucea semnifica nu doar instrumentul de tortură, ci și simbolul biruinței asupra morții, simbol al mântuirii.

Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint, având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas (potir?) cu „piciorușul" în formă de trapez.

Brațele crucii și ale „potirului" se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă (picătură). Crucea are un decor în relief, executat în tehnica filigranului și granulației, compus din picături, șnururi - duble și triple -, cercuri cu picătură în centru, frunze de trifoi (?). În centrul crucii, la intersecția brațelor, se află o montură circulară cu marginea șnurată, în care se află un granat. Totuși, elementul decorativ principal reprezintă imaginile a patru păuni spre dreapta, cu un șarpe în cioc, dispuși pe toate brațele crucii. Imaginea păunilor este redată într-o manieră artistică însă coada este stilizată sub formă de palmetă.

Păunul, originar din India, datorită cozii sale luxoase în formă de evantai, era considerat simbol al Soarelui. În Grecia antică, el era considerat păsărea sacră a zeiței Hera, iar în Roma antică - a zeiei Iuno. În Rusia kieveană, păunul (pasărea-măiastră) simboliza, la fel, Soarele. În Occident, păunul era considerat un ucigaș de șarpe, iar culorile irizate ale cozii erau atribuite capacității sale de a transforma veninul șarpelui în substanță solară. De vreme ce șerpii din simbolismul iranian erau considerați dușmanii soarelui, se credea că păunul ucide șerpii, pentru ca din saliva lor să-și creeze „ochii" irizați de bronz-verde și albastru-auriu de pe penele cozii sale.

Splendoarea strălucitoare a cozii păunului mascul este motivul pentru care îl comparăm cu zeii nemuritori și, prin urmare, cu nemurirea. Păunii sunt cunoscuți ca o emblemă a măreției, a autorității regale, a superiorității spirituale, a creației ideale.

În perioada timpurie a creștinismului, păunul reprezenta simbolul iubirii, învierii, nemuririi, frumuseții, al veșniciei sufletului, al ochiului atotvăzător al Bisericii, iar pana de păun era emblema Sf. Varvara. Reprezentarea păunilor cu șarpele în cioc, pe cruce, nu este deloc întâmplătoare, ea simbolizând victoria lui Christos asupra Răului.

Pe partea din spate a crucii sunt păstrate urmele unui dispozitiv de fixare, care, probabil, se completa cu un ac (lipsă), piesa având astfel și o funcționalitate de agrafă (fibulă), care, cu siguranță, se prindea pe stofă. Presupunem datarea piesei cu sec. IX-XII.

Piesa are următoarele dimensiuni: înălțimea- 125 mm; lățimea - 86 mm; greutatea - 47 g.


Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

"Argintăria în ambientul laic și liturgic (sec. XVIII-XX)"

17 iunie – 16 septembrie 2013

Pe 17 iunie 2013, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă pentru public o nouă expoziție – „Argintăria în ambientul laic și liturgic (sec. XVIII-XX)”

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o frumoasă colecție de obiecte de orfevrărie laică și religioasă din perioada secolelor XVIII-XX. Colecția s-a constituit din achiziții și donații din partea unor persoane particulare, precum și de la diferite instituții de stat. Ea reunește piese provenite din ateliere rusești, vest-europene, din Imperiul Otoman, dar și din unele țări asiatice. Printre acestea se evidențiază mai multe exponate provenite din renumite centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Faberge, piese executate de atelierul Hlebnikov, Sazikov din Rusia, precum și câteva lucrări de producție locală, executate de atelierul de giuvaiericale din Orhei.

Pentru a crea publicului vizitator o imagine cât mai amplă referitoare la colecția de orfevrărie a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, în expoziție sunt prezentate o serie de podoabe bisericești și piese laice de diferite categorii. Aceste obiecte, pe lângă valoare lor artistică și intrinsecă, sunt deopotrivă documente de cultură materială și de viață socială.





Obiectele selectate pentru expoziție au fost divizate în două compartimente, unul dedicat obiectelor liturgice, iar cel de-al doilea – pieselor laice.

Piesele liturgice, în număr de 29 de exemplare, reprezintă mai multe tipuri de obiecte, cum ar fi ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, vase pentru împărtășanie, cădelnițe, sfeșnice. Un loc aparte îl ocupă „Evanghelia” publicată la Chișinău în anul 1855, ferecată cu aplice de argint, executate în atelierul de giuvaiericale de la Orhei.


Piesele laice, care întrunesc 210 exemplare, sunt eșalonate în vitrine pe categorii de obiecte: vase ce țin de servirea ceaiului și a cafelei, pahare de diferite forme, tacâmuri, podoabe, diferite vaze și bomboniere, tabachere și port-țigarete. Toate acestea au fost selectate ținând cont de valoarea lor artistică și a tehnicilor de executare. Printre piesele cele mai timpurii se numără și un set din 4 păhăruțe cu picior, provenite din Imperiul Otoman, care poartă pe ele turaua sultanului. Menționăm de asemenea prezența în expoziție a câtorva obiecte, care, pe lângă valoare artistică și intrinsecă, au și valoare memorială. Dintre acestea face parte sfeșnicul care a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati (1786-1869) sau, aplicele primarului de Chișinău Carl Schmidt. Un interes deosebit îl reprezintă seturile de cuțite și furculițe, care poartă pe ele stema Basarabiei. Acestea au fost produse în Polonia, într-un atelier din Varșovia, la comanda autorităților locale din Basarabia în secolul al XIX-lea.

Pe pereți sunt amplasate panouri care reprezintă imaginile mărite ale unor piese aflate în expoziție, fiind completate de reproducerea extinsă a siglelor imprimate pe obiecte: mărci de atelier, mărcile meșterilor și titlul metalului.   



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Din perioada de debut a creștinismului, crucea semnifica nu doar instrumentul de tortură, ci și simbolul biruinței asupra morții, simbol al mântuirii. Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint, având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas (potir?) cu „piciorușul" în formă de trapez. Brațele crucii și ale „potirului" se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă (picătură). Crucea are un decor în relief, executat în tehnica filigranului și granulației, compus din picături, șnururi - duble și triple -, cercuri cu picătură în centru, frunze de trifoi (?). În centrul crucii, la intersecția brațelor, se află o montură circulară cu marginea șnurată, în care se află un granat...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu