#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Caravana amintirilor din Gulag”

Expoziție itinerantă la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

19 iulie 2024

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Asociația pentru Cultură și Arte Arbor, organizează expoziția itinerantă „Caravana amintirilor din Gulag". Aceasta va prezenta publicului larg mărturii ale deportaților și victimelor regimului totalitar-comunist din stânga Prutului, în perioada sovietică. Scopul expoziției este de a familiariza vizitatorii cu suferințele îndurate de populația afectată de deportări și represiunile regimului totalitar. Expoziția cuprinde fotografii, lucrări de artă, mărturii audio și video, toate menite să ofere o imagine detaliată și profundă a acestor evenimente tragice.

Expoziția „Caravana amintirilor din Gulag" își are originea în proiectul „Rememorarea copilăriei: mărturiile deportaților basarabeni", deschisă în 2022 la Arbor.art.room din București. Aceasta se bazează pe o amplă cercetare documentară realizată între 1991 și 2021 de Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria, Institutul de Istorie al USM, Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălți și Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu" din Cahul. Expoziția este realizată dintr-o perspectivă curatorială și interdisciplinară, aducând în fața publicului o instalație complexă care ilustrează călătoria deportaților spre exil și dramele trăite pe pământ străin.

Expoziția itinerantă „Caravana amintirilor din Gulag" va călători în perioada 9 - 19 iulie 2024, oprindu-se în mai multe locații din România și Republica Moldova:

09 iulie - București (Facultatea de Litere, str. Edgar Quinet nr. 5-7, sector 1)
10 iulie - Focșani (Piața Unirii)
11 iulie - Iași (CIAC Baia Turcească, str. Arhitect G.M. Cantacuzino)
12 iulie - Nisporeni (Casa Națională, str. Alexandru cel Bun nr. 5)
13 iulie - Plop, Dondușeni (str. Arhanghelul Mihail nr. 4)
14 iulie - Drochia (Primăria, bd. Independenței nr. 15A)
15 iulie - Hîncești (Palatul de Cultură, str. Mihalcea Hîncu nr. 140)
16 iulie - Căușeni (str. Alexie Mateevici nr. 9)
17 iulie - Cahul (Piața Independenței)
18 iulie - Avdarma, UTA Găgăuzia (Muzeul de Istorie a satului Avdarma)
19 iulie - Chișinău (Muzeul Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989 nr. 121A)

Un moment deosebit al acestui traseu va fi popasul final la Chișinău, în curtea Muzeului Național de Istorie a Moldovei, pe data de 19 iulie. Expoziția va fi deschisă între orele 17:00 și 21:00, oferind locuitorilor și vizitatorilor capitalei ocazia de a se conecta direct cu istoria dureroasă a deportărilor și suferințelor îndurate de basarabeni în perioada sovietică.

Expoziția include o varietate de materiale și lucrări menite să ofere o perspectivă comprehensivă asupra suferințelor și dramelor trăite de deportați. Actorii Cristina Casian, Florentina Țilea, Florina Gleznea, Ionuț Vișan, Marius Turdeanu și Richard Bovnoczki vor lectura mărturii audio, aducând un plus de autenticitate și emoție expoziției. Printre exponatele deosebite se numără harta Gulagului basarabenilor realizată de Ramona Iacob în 2022, animația „Mîța fără nume" creată de Ghenadie Popescu tot în 2022, precum și lucrările de artă „Familia Pascal" și „Șalul mamei" realizate de Vasile Rață în 2024.