EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Mai multe icoane din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei reproduc în compozițiile lor miracolul ce s-ar fi săvârșit pe la începutul secolului X în biserica Maicii Domnului Vlacherne din Constantinopol. Conform legendei, orășenii s-au retras în lăcaș de frica unei invazii ce amenința capitala imperiului. Mulțimea adunată se ruga neîncetat, adresându-se Preacuratei Fecioare să salveze orașul. În biserica Vlacherne, secole la rând s-au păstrat preacinstitele ei veșminte, despre care se zice că erau făcătoare de minuni. Printre creștinii ce se rugau în biserică se afla și sfântul Andrei cel Nebun întru Hristos, venit împreună cu ucenicul său Epifanie, cel ce va deveni ulterior Patriarhul Constantinopolului Polievkt. După ore de rugăciuni fierbinți, sfântul Andrei s-a învrednicit s-o vadă pe Născătoarea de Dumnezeu trecând prin ușile împărătești cu un alai de sfinți, care s-au ridicat deasupra mulțimii, rugându-se împreună cu cei prezenți. Într-un târziu, Preacurata Fecioară și-a răsfirat veșmântul peste mulțime, în semn de apărare și ocrotire, părăsind lăcașul. Tot din legendă cunoaștem că orașul a fost salvat atunci cu adevărat.

Mai târziu, în amintirea acestei minuni, Biserica va rândui Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, oficiată în ziua de 1/14 octombrie.

În compoziția icoanei expuse se reliefează interiorul bisericii Vlacherne. În registrul superior, într-o mandorlă ovală radiată, Maica Domnului planează pe nori, ținându-și pe mâini omoforul. Ea poartă veșminte ample, garnisite cu fir de aur, de sub care se văd și pantofii roșii auriți. În registrul inferior, în centrul mulțimii adunate, este înfățișat Roman Melodul stând pe amvon cu orarul în mâini, capul fiindu-i încadrat de un nimb radiant. Este îmbrăcat în straie de sărbătoare, de aceleași nuanțe ca și veșmintele Născătoarei de Dumnezeu. Roman Melodul este înconjurat de mai multe fețe bisericești și oameni simpli, printre care si sfântul Andrei, care îl îndeamnă pe discipolul său Epifanie să ridice privirea în sus spre miracolul ce se săvârșea în biserică. Apariția imnografului Roman Melodul (490-556) în această compoziție nu este întâmplătoare. Tânărul diacon și-a început activitatea în biserica Vlacherne, unde, cinci secole mai târziu, sfântul Andrei și-a trăit revelația miraculoasă. Legenda povestește că anume Născătoarea de Dumnezeu l-a înzestrat pe tânăr cu harul unei voci minunate, el proslăvind-o ulterior în cântările sale, scriind, după toate probabilitățile, și Imnul Acatist al Maicii Domnului. Biserica îl comemorează pe Roman Melodul la 1/14 octombrie, în aceeași zi când este pomenit Acoperământul Maicii Domnului.

Icoana provine din secolul al XIX-lea, din unul din atelierele din sudul Rusiei, fiind pictată în tempera pe un suport din lemn cu dimensiunile 59x90x3 cm.

Tur Virtual


Expoziții

Compartimentul „Basarabia în secolul al XIX-lea”

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Compartimentul reflectă istoria Basarabiei epocii moderne. În urma războiului ruso-turc din 1806-1812 (purtat pe teritoriul Principatelor Române - Moldova și Valahia), care s-a sfârșit cu încheierea Tratatului de la București din 16/28 mai 1812, are loc anexarea de către Imperiul țarist a părții răsăritene a Principatului Moldovei (teritoriul dintre Prut și Nistru), prin extinderea frauduloasă a denumirii de Basarabia la toate ținuturile dintre Dunăre și Hotin (raialele turcești - Hotin, Bender, Ismail - anexate și ele). Mesajul expozițional este direcționat astfel spre reflectarea principalelor evenimente și fapte ce-au determinat evoluția Basarabiei timp de 106 ani de dominație străină.

Compartimentul „Basarabia în secolul al XIX-lea”

Administrație. Unul dintre principalele instrumente ale politicii imperiale de integrare, uniformizare și / sau rusificare l-a constituit administrația provinciei, fenomen ilustrat prin Așezământul de la 1828 și statele „ocârmuirii oblostei", prin Manualul de legi al lui Andronache Donici (1850), prin diverse însemne funcționale. Cea de a doua jumătate a sec. XIX - epoca „marilor reforme" - a condus la organizarea instituției de zemstvă" în Basarabia (1869), organ de autoadministrare locală axat prioritar pe problemele ce țin de nevoile cotidiene ale populației: impozite, asistența socială, învățământ, medicină, agricultură. Sunt relevante în acest sens construcția unor clădiri impozante, precum spitalul de la Costiujeni și Muzeul Zemstvei.

Chișinăul este prezentat în expoziție ca loc de reședință a administrației militare țariste, apoi ca centru administrativ al ținutului (din 1818). Se rusifica chiar și aspectul edilitar al orașului. Procesul intens de urbanizare poate fi urmărit prin piesele expuse: proiectul unei case de locuit din Chișinău, vederi generale din Chișinăul de altădată - Casa Şumski, Hotelul elvețian; dar și imaginile unor personalități de excepție - primarul Chișinăului Carol Schmidt, (1877-1903), arhitectul principal al orașului Alexander Bernardazzi (1856-1878), ambii cu o contribuție deosebită la modernizarea orașului.

Economie. Caracteristicile de bază ale economiei Basarabiei între 1812-1918 sunt prezentate prin piese ce țin de muncile agricole și cele industriale. Ele vin să confirme caracterul aproape exclusiv agrar al economiei provinciei, care, deși era mai înceată decât în restul imperiului, a contribuit și ea la procesul de rusificare a populației.

Viața cultural-științifică a provinciei este relevată de apariția presei locale. Aceasta este una oficială, scrisă aproape în întregime în rusește. Totuși, au apărut și unele publicații în română: Buletinul Eparhiei Chișinăului (1868), Luminătorul (1913), Cuvânt Moldovenesc (1915). Alte piese autentice reflectă atât procesul de instituționalizare a sistemului de învățământ din Basarabia (fotografia unui grup de profesori de la Şcoala Reală din Chișinău, Cursul primitiv de limba română de Ioan Doncev (1865), diverse atestate de absolvire), cât și activitatea unor comunități / societăți cultural-științifice (Revista Societății Istorico-Arheologice Bisericești din Basarabia, Revista Societății Naturaliștilor).

La capitolul ce vizează civilizația rurală și urbană a provinciei, demersul expozițional este întregit de unele reconstituiri ale anturajului de epocă. Sunt prezentate obiecte cotidiene (vitrina-dugheană) și piese de mobilier (salonul-tip și cabinetul). Influențele ruse din mediul orășenesc contrastează vădit cu tradiționalismul conservat în mediul rural din Basarabia.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Mai multe icoane din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei reproduc în compozițiile lor miracolul ce s-ar fi săvârșit pe la începutul secolului X în biserica Maicii Domnului Vlacherne din Constantinopol. Conform legendei, orășenii s-au retras în lăcaș de frica unei invazii ce amenința capitala imperiului. Mulțimea adunată se ruga neîncetat, adresându-se Preacuratei Fecioare să salveze orașul...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC