#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Expoziții

Compartimentul „Istorie antică și ev mediu timpuriu”

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

Epoca romană este reprezentată prin variate piese, printre care și un set de vase romane din bronz și din lut, descoperite într-un mormânt sarmatic de lângă satul Olănești, raionul Ştefan-Vodă, între care și o raritate - un vas de lut în formă de berbec.

Secolelor I-III p. Chr. aparțin multiple vase din lut cenușiu, podoabe din pietre semiprețioase, os și scoici, agrafe din metale nobile.

Compartimentul „Istorie antică și ev mediu timpuriu”

În urma invaziilor din perioada marilor migrații ale popoarelor și dispariției culturii Sântana de Mureș-Černeahov (secolele III-IV p. Chr.), spațiul actual al Republicii Moldova a fost cumplit devastat. Ca rezultat, are loc degradarea tuturor sferelor vieții economice și sociale a băștinașilor. În secolul al VI-lea, în teritoriile locuite de populația romanică rarefiată pătrund triburile slavilor care se deplasau spre Balcani. Sub influența acestora au loc schimbări în cultura materială a romanicilor.

Așezările sunt de mici dimensiuni. Populația locuiește în case de tip semi-bordei, încălzite de cuptoare din piatră. Principalele preocupări sunt agricultura și creșterea animalelor. Un anumit rol în viața cotidiană îl au meșteșugurile. Spre deosebire de perioada anterioară, vesela este prelucrată manual, fără utilizarea roții olarului. Cele mai multe unelte de muncă sunt confecționate din os, corn și piatră. Piesele din metal sunt foarte rare, însă nu lipsesc.

Materialele arheologice din secolele VI-VII p. Chr., descoperite în procesul investigațiilor în mai multe așezări și necropole din spațiul pruto-nistrean, reflectă viața și activitatea romanicilor de răsărit și a alogenilor într-o perioadă marcată de importante transformări social-economice și culturale.

Aceste descoperiri mărturisesc despre existența anumitor relații de schimb ale romanicilor răsăriteni cu comunitățile limitrofe, în special cu Imperiul Bizantin. Printre acestea menționăm amforele și vasele modelate la roata olarului, podoabe din bronz, monede etc.

Epoca Evului Mediu timpuriu este reprezentată prin cultura materială - vase, unelte de muncă, podoabe și piese vestimentare, cruci-encolpioane - a fondatorilor primelor formațiuni prestatale (sec. IX-XII) și statale timpurii (sec. XIII-XIV).

#Exponatul Lunii

Monede emise de Ștefan cel Mare (1457-1504)

Compartimentul „Istorie antică și ev mediu timpuriu”

(Expoziția permanentă ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE)

#Exponatul Lunii