EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.

Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.

La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.

Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.

În 1932 este înfiinţată Federaţia Română de oină.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

„Costești - orașul meșteșugarilor de pe Botna”

(dedicată aniversării a 65 de ani de la primele săpături arheologice sistematice)

26 septembrie - 18 decembrie 2019

 
Situl arheologic Costești reprezintă unul dintre cele mai importante complexe medievale din spațiul pruto-nistrean. Pentru prima oară așezarea din lunca râului Botna și cetatea situată la nord de orașul medieval, au fost introduse în circuitul științific în anul 1924 de istoricul Ștefan Ciobanu. Zece ani mai târziu, în anul 1934, Teodor Porucic a efectuat primele săpături la Costești. În anii postbelici, investigații arheologice de suprafață în perimetrul fortificației de pământ de la Costești-Gârlea și a zonei aferente au fost întreprinse de arheologii G.D. Smirnov, G.B. Fedorov, Em. Rikman. În anul 1954, au fost întreprinse săpături arheologice în zona așezării urbane, a cetății de pământ, care au rezultat cu importante precizări privind întinderea și încadrarea cultural-cronologică a ansamblului de la Costești-Gârlea. Au urmat alte cercetări arheologice de suprafață realizate de Nicolae Chetraru în anul 1956.

Un loc aparte în cadrul investigațiilor de la Costești îl ocupă săpăturile întreprinse de L.L. Polevoi în anii 1957 și 1959. Autorul a prezentat rezultatele cercetărilor în două rapoarte științifice, câteva articole și o monografie. Ecaterina Abâzova a reluat în anii 1978-1979 săpăturile în așezarea din sec. XIV de la Costești-Gârlea, atât în sectorul meșteșugăresc, cât și în incinta așezării din lunca Botnei. Investigații de salvare în orașul medieval de la Costești în anul 1993 au mai executat N. Telnov și T. Reaboi. Lucrări importante au fost întreprinse în anul 2005 cercetătorii A. Gorodenco și N. Russev, rezultatele acestora rămânând nevalorificate. Cele mai recente investigații arheologice, de salvare, în așezarea medievală de la Costești-Gârlea au fost întreprinse în anii 2016-2019 de Agenția Națională Arheologică.

Astfel, în perioada cuprinsă între anii 1934 și 2019, la Costești au fost organizate în total 10 campanii de săpături arheologice. Toate aceste cercetări, însă, au avut mai mult un caracter de salvare, restrânse și departe de a oferi date suficiente pentru elucidarea problemelor de ansamblu. Investigațiile arheologice au demonstrat că orașul medieval de la Costești-Gârlea era alcătuit din câteva sectoare, unele reprezentând adevărate cartiere ce cuprindeau, printre altele, edificii publice, case din piatră ori cărămidă, prevăzute cu sistem de aducţiune a apei prin tuburi din ceramică, dar și locuințe adâncite, diferite ateliere meșteșugărești, alte construcții. La periferia așezării au fost identificate două (?) cimitire cu morminte de înhumație, o criptă funerară sau un mausoleu, iar în apropiere de oraș - două situri fortificate, a căror cronologie și semnificație nu sunt încă suficient de bine clarificate.

Cu ocazia aniversări a 65 de ani de investigații sistematice la Costești, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei vine în faţa publicului cu o expoziţie în care sunt prezentate o serie de obiecte care au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice. O mare parte dintre acestea au fost restaurate de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Originalitatea expoziţiei constă în faptul că majoritatea pieselor prezentate sunt expuse pentru prima dată, deși anterior acestea au fost cercetate şi incluse în circuitul ştiinţific prin publicare. Expoziţia este completată cu o serie de imagini ce reflectă procesul cercetărilor arheologice, fiind suplinită de câteva vederi generale asupra sitului și de harta acestuia.

Expoziţia este structurată în patru compartimente:
I. Vase de uz casnic de lut și vestigii gospodărești;
II. Obiecte de metal de uz casnic;
III. Monede și obiecte de podoabă;
IV. Materiale de construcție și fragmente de apeduct.

În primul compartiment vor fi prezentate mai multe vase de lut reprezentate de vase ceramice smălțuite de diferite culori, fusaiole, sfeșnice, suporturi pentru vase etc.

Cel de-al doilea compartiment este dedicat pieselor meșteșugărești executate din metal. Menționăm dintre acestea mai multe cuțite, cuie și potcoave, un vas de metal de dimensiuni mari.

Următorul compartiment prezintă un lot de piese de podoabă, în special paftale și inele, provenite de pe teritoriul sitului, probabil de producție locală. Tot aici vor fi prezentate emisiunile monetare de Costești - Gârlea, bătute în atelierul de la Costești, precum și alte monede, ale altor state, descoperite acolo, dar și câteva puşculiţe.

În cel de-al treilea lot sunt incluse diferite tipuri de materiale de construcție: cărămizi simple și smălțuite dar și țevi de apeduct sau canalizare.

Vernisarea expoziției va avea loc joi, 26 septembrie 2019, ora 15.00, în holul de la etaj.

Organizator:
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Parteneri:
Agenția Națională Arheologică
Colecționarul Petru Costin

Curatori:
Dr. Anuța Boldureanu, Dr. Ion Tentiuc



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu