#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Expoziții

„Cu stemele la masă – în lume și acasă...”

Expoziție de obiecte de uz cotidian dedicată aniversării a zecea de la instituirea Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova

30 martie – 30 aprilie 2023

În secolul nostru, stemele reprezintă segmentul cel mai solemn de embleme aflate în uz. Aspectul lor artistic foarte elaborat și simbolismul încifrat care nu poate fi pătruns din prima adaugă solemnității o notă de mister intimidant pentru omul de azi. Or, cândva stema se putea vedea peste tot, deoarece avea și funcția mărcii de proprietate. O purtau numeroase obiecte, inclusiv de uz cotidian nu foarte solemn.

Prilejuită de cea de-a zecea aniversare de la instituirea Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova (1 aprilie 2013, prin numirea primului Heraldist de Stat al Republicii Moldova), această expoziție se înscrie în șirul evenimentelor de promovare a cunoștințelor și uzului heraldic, susținute de Comisia Națională de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova, din momentul instituirii ei, cu sprijinul partenerilor științifici tradiționali, printre care Muzeul Național de Istorie a Moldovei ocupă locul de frunte.

Scopul expoziție constă în sensibilizarea opiniei publice asupra faptului că o stemă poate și trebuie să fie folosită în viața cotidiană fără nici o reținere, în cadrul unor activități și situații banale. Este vorba în primul rând de stemele de familie și teritoriale, căci simbolurile naționale - oficiale, culturale și naturale - nu au abandonat niciodată spațiul nostru vizual, ocupând din ce în ce mai mult loc.

Masa, care îi unește pe membrii familie sau pe prieteni, colegi ori apropiați, a constituit dintotdeauna un prilej de promovare a ideilor. Serviciile de masă, de ceai și de cafea, tacâmurile, șervețelele și fețele de masă, decorurile adiacente și mobila de anturaj au început a fi decorate cu steme chiar de la apariția însemnelor heraldice. Astfel, compartimentele „Un ceai cu blazon", „O cafea de cucoane cu blazon", „La lăptărie cu blazon", „O bere cu blazon", „Un vin cu blazon", „O tărie cu blazon", „La masă cu familia regală olandeză" reflectă tocmai acest uz extrem de răspândit în lume al blazonului și al emblematicii complementare.

Compartimentul „La masa de lucru cu blazon" marchează folosirea obiectelor armoriate în momentul când omul lucrează: la masa de scris, la masa de cusut etc. Alte două compartimente „La masa de joc cu blazon" și „La o țigară cu blazon" marchează cealaltă fațetă a firii umane - plăcerea distracțiilor. Au fost alese două domenii aplicative, istorice, care de asemenea corespund structurii colecției.

Ultimele două compartimente - „Uzul heraldic cotidian în Republica Moldova" și „Uzul heraldic cotidian în România" - prezintă situația din spațiul românesc, care nu a evoluat prea mult și se limitează încă mai ales la promovarea simbolurilor heraldice naționale - stema și drapelul de stat -, celelalte tipuri de emblematică heraldică și complementară rămânând în umbră. Expoziția dată este organizată tocmai pentru a schimba această situație de la noi, unde premisele economice deja permit întruchiparea unor astfel de idei care nu trebuie să mai întârzie.

După închiderea expoziției, majoritatea pieselor expuse, cu valoare istorică, vor fi donate Muzeului.

Expoziția „Cu stemele la masă - în lume și acasă..." va putea fi vizitată în perioada 30 martie - 30 aprilie 2023, în holul de la parter a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.