#Exponatul Lunii

Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru.

Aparține tipului Hemmoo (sau Eggers 63) și constituie o descoperire rară în siturile antice târzii din secolele II - III de după Hristos. Acest tip de vase este considerat de cercetători a fi de origine italică, galo-italică sau mediteraneană, utilizat frecvent în calitate de urnă funerară sau de inventar funerar de către bastarni. În momentul descoperirii era, conform recuperatorilor, plin cu „pământ și oase arse".

Recipientul a fost găsit împreună cu un vas din tablă de alamă, care avea pereții ondulați sau canelați. Are înălțimea de 14,9 cm (fără inelul suportului fundului). Diametrul corpului vasului este de 19,5 cm. Înălțimea totală a a vasului aste de 16,2 cm. Buza vasului este trasă în afară, având diametrul de 20,5 cm. Recipientul este confecționat din tablă subțire de alamă, de doar 0,1 cm grosime. Partea superioară a vasului este ornamentată modest. Pe mijlocul buzei, în exterior, are incizată o linie orizontală superficială. Tot pe exterior, trecerea de la buză la la corpul vasului este marcată de o canelură lată de 0,3 cm. De la nivelul acestei caneluri buza vasului este îngroșată până la 0,25 cm. Pe partea superioară a buzei vasului, pe două părți dispuse simetric, au fost decupate urechiușele de formă semicirculară, cu baza realizată în trepte. Urechiușele vasului au înălțimea de 2,2 cm și lățimea de 5,1 cm. Împreună cu „treptele" de la bază, urechiușele sunt late de 6,1 cm. Pe mijlocul urechiușei a fost realizat orificiul pentru toartă, de formă circulară alungită, cu dimensiunile de 1,2 x 1,5 cm.

Ornamentul din partea superioară a corpului vasului este reprezentat de două benzi, formate din câte două linii incizate, dispuse paralel, cu distanța între linii de 0,2 și 0,4 cm. Intervalul dintre cele două benzi este de 0,9 cm. Toarta vasului, în forma de semicerc, este mobilă, destul de groasă, rectangulară în secțiune (08 x 0,9 cm). Este realizată dintr-o bară alamă cu colțurile rotunjite. Are capetele subțiate până la 0,6 cm și lățite până la 0,9 cm, pe o lungime de 2,6 cm, care amintesc capete de pasăre. Pe partea mediană, pe trei părți ale barei din care a fost confecționată toarta, au fost realizate semne incizate, care amintesc cifrele romane IX și XI. Fundul vasului a fost confecționat dintr-o foaie de tablă aparte. Aceasta a fost lucrată prin presare la strung. Drept mărturie servește adâncitura de la tija de fixare a strungului, care s-a păstrat pe partea centrală a fundului vasului. În jurul acestei adâncituri a fost realizat un ornament format din două benzi de linii concentrice, cu diametrul de 1,8 cm și, respectiv, de 5,9 cm. Partea inferioară a vasului este supraînălțată și se sprijină pe un suport/fund inelar, format prin modelarea pereților vasului și îndoirea la strung a piesei care a format fundul propriu-zis. Acesta are diametrul de 8,7 cm.

Pentru spațiul nord-vest pontic și est-carpatic vom menționa câteva situri sau puncte disparate, în care au fost descoperite fragmente de vase de metal, utilizate în calitate de inventar funerar sau urne funerare. Este vorba de descoperirile din complexele funerare ale unor necropole plane, datate cu primele secole ale erei noastre, de la Hansca-Lutăria II și Dănceni-Ialoveni. Aici au fost identificate, prin săpătură, morminte nobiliare, fragmente de vase de bronz cu toarte de metal, asemănătoare vasului de la Iahorlîc.

Tur Virtual

Expoziții

„Cu stemele la masă – în lume și acasă...”

Expoziție de obiecte de uz cotidian dedicată aniversării a zecea de la instituirea Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova

30 martie – 30 aprilie 2023

În secolul nostru, stemele reprezintă segmentul cel mai solemn de embleme aflate în uz. Aspectul lor artistic foarte elaborat și simbolismul încifrat care nu poate fi pătruns din prima adaugă solemnității o notă de mister intimidant pentru omul de azi. Or, cândva stema se putea vedea peste tot, deoarece avea și funcția mărcii de proprietate. O purtau numeroase obiecte, inclusiv de uz cotidian nu foarte solemn.

Prilejuită de cea de-a zecea aniversare de la instituirea Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova (1 aprilie 2013, prin numirea primului Heraldist de Stat al Republicii Moldova), această expoziție se înscrie în șirul evenimentelor de promovare a cunoștințelor și uzului heraldic, susținute de Comisia Națională de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova, din momentul instituirii ei, cu sprijinul partenerilor științifici tradiționali, printre care Muzeul Național de Istorie a Moldovei ocupă locul de frunte.

Scopul expoziție constă în sensibilizarea opiniei publice asupra faptului că o stemă poate și trebuie să fie folosită în viața cotidiană fără nici o reținere, în cadrul unor activități și situații banale. Este vorba în primul rând de stemele de familie și teritoriale, căci simbolurile naționale - oficiale, culturale și naturale - nu au abandonat niciodată spațiul nostru vizual, ocupând din ce în ce mai mult loc.

Masa, care îi unește pe membrii familie sau pe prieteni, colegi ori apropiați, a constituit dintotdeauna un prilej de promovare a ideilor. Serviciile de masă, de ceai și de cafea, tacâmurile, șervețelele și fețele de masă, decorurile adiacente și mobila de anturaj au început a fi decorate cu steme chiar de la apariția însemnelor heraldice. Astfel, compartimentele „Un ceai cu blazon", „O cafea de cucoane cu blazon", „La lăptărie cu blazon", „O bere cu blazon", „Un vin cu blazon", „O tărie cu blazon", „La masă cu familia regală olandeză" reflectă tocmai acest uz extrem de răspândit în lume al blazonului și al emblematicii complementare.

Compartimentul „La masa de lucru cu blazon" marchează folosirea obiectelor armoriate în momentul când omul lucrează: la masa de scris, la masa de cusut etc. Alte două compartimente „La masa de joc cu blazon" și „La o țigară cu blazon" marchează cealaltă fațetă a firii umane - plăcerea distracțiilor. Au fost alese două domenii aplicative, istorice, care de asemenea corespund structurii colecției.

Ultimele două compartimente - „Uzul heraldic cotidian în Republica Moldova" și „Uzul heraldic cotidian în România" - prezintă situația din spațiul românesc, care nu a evoluat prea mult și se limitează încă mai ales la promovarea simbolurilor heraldice naționale - stema și drapelul de stat -, celelalte tipuri de emblematică heraldică și complementară rămânând în umbră. Expoziția dată este organizată tocmai pentru a schimba această situație de la noi, unde premisele economice deja permit întruchiparea unor astfel de idei care nu trebuie să mai întârzie.

După închiderea expoziției, majoritatea pieselor expuse, cu valoare istorică, vor fi donate Muzeului.

Expoziția „Cu stemele la masă - în lume și acasă..." va putea fi vizitată în perioada 30 martie - 30 aprilie 2023, în holul de la parter a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.