#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Expoziții

„DAVELE MOLDOVEI”

(Fortificațiile traco-getice din spațiul pruto-nistrean la 70 de ani de la începutul cercetării)

20 septembrie – 31 octombrie 2016

Expoziția „Davele Moldovei" a fost organizată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului și este dedicată aniversării a 70-a de la începutul investigaților arheologice la cetățile traco-getice de pe teritoriul actualei Republici Moldova. Ea reunește circa 160 piese arheologice din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și ale Muzeului de antichități „Tudor Arnăut" de la Universitatea de Stat din Moldova. Vestigiile arheologice sunt reprezentate de: vase ceramice de diferite forme și dimensiuni, unelte de muncă, arme, piese vestimentare și de podoabă, obiecte de cult etc.

Primele fortificații traco-getice din spațiul pruto-nistrean sunt semnalate încă în perioada interbelică. Însă, repertorierea și cercetarea lor demarează abia după cel de-al Doilea Război Mondial. Un merit deosebit în descoperirea și investigarea siturilor fortificate din sec. VI-III a. Chr. îl are cercetătorul G.D. Smirnov care în anul 1946 întreprinde mai multe periegheze în bazinul Nistrului Mijlociu, bazinul Răutului Inferior, bazinul Botnei. Ca urmare, au fost descoperite cetățile de la: Saharna Mare, Saharna Mică, Saharna „Revechin", Butuceni, Trebujeni „Potârca", Horodca Mare, Horodca Mică ș.a. În același an, la 29 august, sub conducerea lui G.D. Smirnov încep săpăturile la cetatea Saharna Mare, prima fortificație traco-getică de pe teritoriul actualei Republici Moldova, cercetată arheologic.

Perieghezele și investigațiile arheologice la cetățile traco-getice au continuat și în deceniile următoare, ceea ce a condus la cunoașterea la momentul de față a peste 80 de situri de acest tip.

În urma cercetărilor arheologice, realizate pe parcursul ultimilor 70 de ani, au fost recuperate numeroase și variate vestigii, a căror majoritate, actualmente, se află în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Un loc aparte în expoziție îl ocupă vasele ceramice de diferite forme și dimensiuni, provenite din săpăturile lui G.D. Smirnov de la Butuceni, precum și din cercetările recente de la Saharna Mare, Saharna „Revechin", Trebujeni „Potârca", Horodca Mică, Rudi ș.a.

Activitatea de producție în fortificațiile traco-getice este argumentată de numeroasele unelte de muncă, prezente în expoziție prin topoare, seceri, cuțite și alte piese din fier. De asemenea, sunt expuse fusaiole de diferite dimensiuni și forme, utilizate de locuitorii cetăților la torsul lânii, inului etc.

Un rol important în stabilirea caracterului militar al fortificațiilor îl au armele atestate în majoritatea siturilor investigate arheologic. În expoziție ele sunt reprezentate de numeroase vârfuri de săgeți, confecționate din bronz.

O categorie aparte de descoperiri constituie piesele de podoabă, vestimentare și toaletă, prezentate de oglinzi, fibule, brățări, inele ș.a., confecționate din argint, bronz și fier.

Relațiile comunităților care au locuit în fortificațiile traco-getice și în așezările din împrejurimi cu civilizația greacă sunt demonstrate de numeroase piese de import: amfore, veselă de lux, podoabe etc. Acestea fiind prezente în expoziție prin lekane, amfore întregi și fragmentare, ce provin din faimoase centre grecești ca Chios, Thasos, Heracleea Pontică, Sinope ș.a.

Expoziția este completată de un șir de postere în care sunt redate hărți, ortofotoplanuri, imagini de ansamblu ale fortificațiilor, fotografii ale valurilor și șanțurilor de apărare, imagini ce redau procesul investigațiilor arheologice etc.

Pliant: