EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Cuvântul Pafta este de origine turcă și se folosește în forme aproape identice în limbile română, greacă, bulgară, sârbă și în unele dialecte aromâne, desemnând accesoriile vestimentare cu rol fucțional și ornamental, care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul.

Paftalele sunt accesorii ale costumelor de ceremonie și cotidiene, obișnuite la curtea domnească, dar și în ambianța orașelor și târgurilor din Țările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influența sporită a culturii grecești.

În toată peninsula balcanică, atelierele argintarilor au produs paftale foarte diferite ca dimensiuni, aliaje, tehnică, stil, decorație. Paftalele turcești erau, de obicei, dantelate, adesea - aurite, cu multe pietre, exprimând opulență. La bulgari și aromâni sunt mai simple, dar au un anumit model și o simbolistică aparte. La greci sunt în special din argint, cu modele delicate, la care se adaugă coral și bănuți. Diferența dintre Occident și Orient este marcată de capacitatea otomanilor de a combina materialele cu pietrele prețioase. O altă trăsătură este preferința pentru motivele florale în detrimentul reprezentării animalelor și păsărilor. Populațiile aflate sub stăpânire otomană au asimilat influențele și le-au integrat propriei culturi.

Paftalele etalate certifică prezența unui atelier de giuvaiergerie în orașul Orhei, Basarabia, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar calitatea executării, prelucrarea fină a detaliilor, compoziția complexă denotă măiestria și iscusința meșteșugarilor.

Asemănătoare din punct de vedere stilistic, cele trei paftale sunt alcătuite din două piese, în formă de sămânță germinativă, cu vârfurile puternic marcate. Chenarul marginal este decorat cu motivul ghirlandei, care circumscrie elemente decorative florale. Sistemul de închidere cu cârlig și gaică este acoperit cu un buton decorat. Pe verso ambele părți sunt prevăzute cu câte două bride verticale, cu care se prindea centura.

Paftalele au fost realizate din argint, dovadă servind marca fineții metalului (titlul „84"), aplicată, conform regulamentului, pe ambele detalii ale paftalei, și marca atelierului de giuvaiergerie din Orhei - simbolul stejarului încadrat într-un scut stilizat. Calitatea metalului și a execuției este certificată și de marca meșterului marcator (probirer), una dintre paftale fiind expertizată de Dmitri Tiunov, având aplicat poansonul „ДТ" (DT). Pe ambele detalii ale paftalei este ștanțat anul 1858 și poansonul argintarului care a executat piesa „ПН" (PN). Marca aplicată pe cea de-a doua pafta - inițialele „МИ" (MI) - indică doar meșterul care a executat piesa. Cea de-a treia pafta, realizată în atelierul de la Orhei, nu are aplicate, conform legislației, mărcile necesare pe versoul paftalei, dar păstrează ștanțate aceleași mărci pe marginea laterală a pieselor: simbolul stejarului, titlul „84", anul executării - 1871 și inițialele meșterului marcator - „КС" (KS), identificat cu Sergheev Klim Pavlov, care a activat între anii 1868 și 1871.

Între anii 1840 și 1870, purtarea paftalelor a devenit desuetă, moda feminină adoptând în totalitate croiurile și cromatica occidentală. Ele au revenit la modă în jurul anului 1870 datorită principesei Elisabeta, viitoarea regină a României. Aceasta a introdus la Curte portul național românesc, accesorizat cu paftale. Exemplul ei a fost urmat de elita feminină a vremii până în pragul Primului Război Mondial. Iar succesoarea ei, Regina Maria, avea să perpetueze această modă, cu eleganță și rafinament, și în perioada interbelică.

Tur Virtual


Expoziții

„Hansca – sit arheologic și șantier-școală (50 de ani de la începutul cercetărilor)”

18 aprilie - 5 mai 2014

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost pusă în circuit public o nouă expoziție cu genericul „Hansca - sit arheologic și șantier-școală (50 de ani de la începutul cercetărilor)".

Expoziția reunește circa 300 de piese arheologice, cele mai reprezentative din colecția HANSCA, care au valoare științifică documentară, istorică și estetică.

Expoziția „Hansca – sit arheologic și șantier-școală (50 de ani de la începutul cercetărilor)”
Piesele care fac obiectul expoziției sunt autentice și doar unele dintre ele au fost supuse unor proceduri firești de restaurare și conservare. Ele reflectă activitățile economice, reprezentate prin unelte din metal, os, argilă sau piatră; gusturile estetice, prezentate prin piese vestimentare și de podoabă; reprezentările religioase, reflectate prin piese miniaturale, antropo- și zoomorfe și prin „trusa magică", datând în secolele IV-III î. Chr.

Credințele religioase din perioada evului mediu sunt reprezentate de o cruciuliță modelată din sârmă și un encolpion de tip bizantin. Relațiile de schimb și comerciale cu lumea greco-romană, iar mai târziu, în evul mediu, cu cea bizantină sau slavă, sunt documentate prin obiecte din sticlă, din bronz sau argint.

Exponatele originale sunt însoțite de imagini fotografice panoramice sau de detaliu, care reflectă activitățile de investigare arheologică a cercetătorilor și participarea activă a studenților.

Dedicată semicentenarului de la primele săpături arheologice din situl de la Hansca, expoziția este și un omagiu celor care, prin abnegația și perseverența de care au dat dovadă, au contribuit esențial la valorificarea patrimoniului arheologic național și la reconstituirea obiectivă a proceselor istorice.

Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor Istorice, celebrată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Unul dintre cele mai importante situri, cu obiective de o însemnătate științifică aparte pentru arheologia și istoria spațiului românesc de la est de Carpați, a fost descoperit și cercetat lângă localitatea Hansca, raionul Ialoveni. Situl Hansca a fost identificat în 1959. Deja, în anul 1960 au fost întreprinse primele sondaje, fiind depistate vestigii de locuire din epoca geto-dacică și medievală timpurie.

Investigațiile arheologice sistematice, în cadrul sitului Hansca, au fost demarate în anul 1964 și s-au desfășurat pe parcursul a 20 de campanii arheologice. În rezultatul săpăturilor s-a dezvelit o suprafață de câteva zeci de mii de metri pătrați. Au fost depistate vestigii aparținând epocii bronzului tardiv (cultura Noua); Hallstattului timpuriu (cultura Tămăoani-Holercani); culturii getice; culturii Sântana de Mureș-Cernjahov și evului mediu timpuriu și dezvoltat.

Pornind de la dimensiunile suprafețelor cercetate, numărul și diversitatea materialelor arheologice descoperite, situl de la Hansca este considerat, pe bună dreptate, a fi unul dintre cele mai reprezentative monumente antice și medievale din spațiul Carpato-Nistrean.

Un rol cu totul deosebit l-a jucat situl de la Hansca în calitate de șantier arheologic - școală. Aici, în toată perioada de investigare, s-au perindat zeci de generații de studenți, de la facultățile de istorie, pentru a efectua practica arheologică obligatorie. La Hansca studenții, mulți dintre care au devenit arheologi cu renume în Republica Moldova, au învățat și au practicat tehnici de săpătură, metode și metodologii de gestionare a patrimoniului și a artefactelor.

Expoziția „Hansca – sit arheologic și șantier-școală (50 de ani de la începutul cercetărilor)”Expoziția „Hansca – sit arheologic și șantier-școală (50 de ani de la începutul cercetărilor)”Expoziția „Hansca – sit arheologic și șantier-școală (50 de ani de la începutul cercetărilor)”Expoziția „Hansca – sit arheologic și șantier-școală (50 de ani de la începutul cercetărilor)”Expoziția „Hansca – sit arheologic și șantier-școală (50 de ani de la începutul cercetărilor)”Expoziția „Hansca – sit arheologic și șantier-școală (50 de ani de la începutul cercetărilor)”



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Cuvântul Pafta este de origine turcă și se folosește în forme aproape identice în limbile română, greacă, bulgară, sârbă și în unele dialecte aromâne, desemnând accesoriile vestimentare cu rol fucțional și ornamental, care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC