La Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost pusă în circuit public o nouă expoziție cu genericul „Hansca - sit arheologic și șantier-școală (50 de ani de la începutul cercetărilor)".
Expoziția reunește circa 300 de piese arheologice, cele mai reprezentative din colecția HANSCA, care au valoare științifică documentară, istorică și estetică.
Piesele care fac obiectul expoziției sunt autentice și doar unele dintre ele au fost supuse unor proceduri firești de restaurare și conservare. Ele reflectă activitățile economice, reprezentate prin unelte din metal, os, argilă sau piatră; gusturile estetice, prezentate prin piese vestimentare și de podoabă; reprezentările religioase, reflectate prin piese miniaturale, antropo- și zoomorfe și prin „trusa magică", datând în secolele IV-III î. Chr.
Credințele religioase din perioada evului mediu sunt reprezentate de o cruciuliță modelată din sârmă și un encolpion de tip bizantin. Relațiile de schimb și comerciale cu lumea greco-romană, iar mai târziu, în evul mediu, cu cea bizantină sau slavă, sunt documentate prin obiecte din sticlă, din bronz sau argint.
Exponatele originale sunt însoțite de imagini fotografice panoramice sau de detaliu, care reflectă activitățile de investigare arheologică a cercetătorilor și participarea activă a studenților.
Dedicată semicentenarului de la primele săpături arheologice din situl de la Hansca, expoziția este și un omagiu celor care, prin abnegația și perseverența de care au dat dovadă, au contribuit esențial la valorificarea patrimoniului arheologic național și la reconstituirea obiectivă a proceselor istorice.
Unul dintre cele mai importante situri, cu obiective de o însemnătate științifică aparte pentru arheologia și istoria spațiului românesc de la est de Carpați, a fost descoperit și cercetat lângă localitatea Hansca, raionul Ialoveni. Situl Hansca a fost identificat în 1959. Deja, în anul 1960 au fost întreprinse primele sondaje, fiind depistate vestigii de locuire din epoca geto-dacică și medievală timpurie.
Investigațiile arheologice sistematice, în cadrul sitului Hansca, au fost demarate în anul 1964 și s-au desfășurat pe parcursul a 20 de campanii arheologice. În rezultatul săpăturilor s-a dezvelit o suprafață de câteva zeci de mii de metri pătrați. Au fost depistate vestigii aparținând epocii bronzului tardiv (cultura Noua); Hallstattului timpuriu (cultura Tămăoani-Holercani); culturii getice; culturii Sântana de Mureș-Cernjahov și evului mediu timpuriu și dezvoltat.
Pornind de la dimensiunile suprafețelor cercetate, numărul și diversitatea materialelor arheologice descoperite, situl de la Hansca este considerat, pe bună dreptate, a fi unul dintre cele mai reprezentative monumente antice și medievale din spațiul Carpato-Nistrean.
Un rol cu totul deosebit l-a jucat situl de la Hansca în calitate de șantier arheologic - școală. Aici, în toată perioada de investigare, s-au perindat zeci de generații de studenți, de la facultățile de istorie, pentru a efectua practica arheologică obligatorie. La Hansca studenții, mulți dintre care au devenit arheologi cu renume în Republica Moldova, au învățat și au practicat tehnici de săpătură, metode și metodologii de gestionare a patrimoniului și a artefactelor.
