#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Istoria orașului Riga pe parcursul unui secol: din 1914 până în 2014”

Organizată de Ambasada Letoniei în Republica Moldova, la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe al Letoniei

5-20 octombrie 2016

Scopul expoziției itinerante este de a reflecta, prin intermediul imaginilor și a colajelor foto, cele mai importante transformări ale orașului Riga în decursul unui secol, ca urmare a marilor evenimente ce au avut loc în Europa anilor 1914-2014.

Sunt abordate diverse teme, precum: războiul și libertatea, personalitățile marcante ale timpului, moda, arhitectura, design-ul, muzica și alte sfere ale culturii, toate având ca subiect reconstituirea trecutului orașului Riga, cu diversele sale fațete.

Moto-ul expoziției: „Phoenix-ul Riga".
Orașul Riga este comparat cu pasărea Phoenix din mitologia greacă, care după ardere a fost capabilă să reînvie din propria-i cenușă. Doar într-un singur secol, Riga a trecut prin șapte schimbări ale formei de guvernare:
- Rusia Ţaristă;
- Kaiserul German;
- Letonia Sovietică „roșie" și Republica Letonă „albă";
- Ocupația de către URSS și Germania Nazistă;
- Ocuparea sovietică, din nou;
- Perioada până la restaurarea independenței Republicii Letone.

În 1915 au fost evacuate fabricile din Riga, fapt ce s-a soldat cu reducerea la jumătate a populației urbei. În 1919, Riga a trecut prin atacul masiv al armatei conduse de aventurierul P. Bermondt-Avalov, care a lăsat cheiul râului Daugava în ruine. Reforma agrară din 1920 a dat dreptul la proprietate asupra pământului, oferind șansa de a construi și extinde orașul și de a mări populația până la un milion de locuitori. Devastarea orașului vechi în anul 1941 a fost urmată de restaurarea lui postbelică, pe fostele pășuni și grădini construindu-se noi cartiere rezidențiale. Astăzi Riga se mândrește cu patrimoniul său cultural.

Expoziția relevă impactul unui șir de evenimente care s-au întâmplat în Europa secolului XX asupra istoriei letonilor, impact ce s-a soldat cu pierderea independenței Republicii Letone. Evenimentele majore - războaiele și revoluțiile - sunt ilustrate pe panouri prin imagini istorice alb-negru. Îndepărtarea ruinelor și reconstrucția orașului, ca un nou început, sunt prezentate prin istoria a două puncte nodale - Piața Sfatului și Citadela. Peisajele urbane sunt completate cu imagini despre viața cotidiană a locuitorilor din Riga.

Expoziția mai cuprinde și alte imagini, precum: Riga înfloritoare după Primul Război Mondial, Riga în flăcări la 1941, Riga sovietică, Riga în timpul baricadei din 1991, Riga la 20 de ani de la restaurarea independenței. Aceste fotografii simbolizează capacitatea orașului Riga de a renaște, precum pasărea Phoenix, din propria-i cenușă.