Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a organizat o expoziţie de fotografie dedicată construcţiei liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi, celebrând astfel un important moment aniversar din istoria căii ferate din Moldova.
În premieră sunt expuse 32 de imagini din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, realizate de un fotograf notoriu din Odesa, I. Antonopoulo. Fotografiile prezintă, pas cu pas, realizarea acestui „drum de fier" din Basarabia, cu o lungime de 304 km, ce lega Benderul de portul dunărean Galaţi. Expoziţia îşi propune să refacă, prin intermediul fotografiei documentare de epocă, epopeea unui şantier feroviar - executarea lucrărilor de terasament, construcţia de poduri, de staţii de pompare şi turnuri de apă, de depouri şi staţii de cale ferată etc. - , care a fost finalizat într-un timp record de numai trei luni. Expunerea este complinită cu o machetă a unei locomotive cu aburi, construită în 1900 de compania americană „Richmond Locomotive Works".
Momentul aniversar a fost marcat şi printr-o emisiune filatelică - un plic cu marcă fixă „140 de ani de la construcţia liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi", realizat de Î.S. „Poşta Moldovei" şi pus în circulaţie în cadrul expoziţiei.
La manifestarea de inaugurare, care a avut loc pe 27 iulie, ora 12.00, au luat cuvântul: directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, dr. hab. Eugen Sava; vicedirectorul general al Î.S. „Calea Ferată din Moldova", Serghei Tomşa; directorul general adjunct al Î.S. „Poşta Moldovei", Ludmila Buzu; directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, Aurelia Corneţchi.
Construcţia liniei de cale ferată Bender - Galaţi a fost aprobată în timpul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878 şi avea menire strategico-militară, deoarece ea trebuia să satisfacă necesităţile armatei ruse în campania împotriva turcilor. Luc¬rările de construcţie au început la 27 iulie 1877 şi s-au încheiat la 4 noiembrie 1877. Gândirea inginerească s-a confruntat cu mari dificultăţi în realizarea acestei rute feroviare: terasamentul căii ferate străbătea un teren accidentat, degradat de ravene şi traversat de multiple râuleţe şi lacuri. Pentru nivelarea terenului pe alocuri a fost nevoie de executarea unor excavaţii sau dimpotrivă a rambleurilor, de construcţia unor poduri peste râuri şi vâlcele. La lucrările de construcţie au fost atraşi ţăranii din localităţile pe care urma să le traverseze viitoarea linie şi trei divizii de ostaşi din batalionul disciplinar, în total peste 11 mii de persoane.
Harta feroviară din acea perioadă a fost completată cu noi staţii, precum Bender, Căinari, Căuşeni, Zloţi, Schinoasa, Valul lui Traian, Reni ş.a. La Bender şi Reni au fost construite ateliere şi depouri de locomotive. Toate edificiile din lemn au fost construite după proiectul arhitectului-şef al oraşului Chişinău, Alexandru Bernardazzi.
Obiectivul principal al construcţiei a fost îndeplinit într-un termen record. Peste o sută de zile, la 4 noiembrie 1877, în gara Galaţi a sosit primul tren militar.
