#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Linia de cale ferată Bender (Tighina) – Galați 140 de ani de la realizare: 27 iulie – 4 noiembrie 1877”

27 iulie – 10 septembrie 2017

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat o expoziție de fotografie dedicată construcției liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galați, celebrând astfel un important moment aniversar din istoria căii ferate din Moldova.

În premieră sunt expuse 32 de imagini din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei, realizate de un fotograf notoriu din Odesa, I. Antonopoulo. Fotografiile prezintă, pas cu pas, realizarea acestui „drum de fier" din Basarabia, cu o lungime de 304 km, ce lega Benderul de portul dunărean Galați. Expoziția își propune să refacă, prin intermediul fotografiei documentare de epocă, epopeea unui șantier feroviar - executarea lucrărilor de terasament, construcția de poduri, de stații de pompare și turnuri de apă, de depouri și stații de cale ferată etc. - , care a fost finalizat într-un timp record de numai trei luni. Expunerea este complinită cu o machetă a unei locomotive cu aburi, construită în 1900 de compania americană „Richmond Locomotive Works".

Momentul aniversar a fost marcat și printr-o emisiune filatelică - un plic cu marcă fixă „140 de ani de la construcția liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galați", realizat de Î.S. „Poșta Moldovei" și pus în circulație în cadrul expoziției.

La manifestarea de inaugurare, care a avut loc pe 27 iulie, ora 12.00, au luat cuvântul: directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr. hab. Eugen Sava; vicedirectorul general al Î.S. „Calea Ferată din Moldova", Serghei Tomșa; directorul general adjunct al Î.S. „Poșta Moldovei", Ludmila Buzu; directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Aurelia Cornețchi.

Construcția liniei de cale ferată Bender - Galați a fost aprobată în timpul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878 și avea menire strategico-militară, deoarece ea trebuia să satisfacă necesitățile armatei ruse în campania împotriva turcilor. Luc¬rările de construcție au început la 27 iulie 1877 și s-au încheiat la 4 noiembrie 1877. Gândirea inginerească s-a confruntat cu mari dificultăți în realizarea acestei rute feroviare: terasamentul căii ferate străbătea un teren accidentat, degradat de ravene și traversat de multiple râulețe și lacuri. Pentru nivelarea terenului pe alocuri a fost nevoie de executarea unor excavații sau dimpotrivă a rambleurilor, de construcția unor poduri peste râuri și vâlcele. La lucrările de construcție au fost atrași țăranii din localitățile pe care urma să le traverseze viitoarea linie și trei divizii de ostași din batalionul disciplinar, în total peste 11 mii de persoane.

Harta feroviară din acea perioadă a fost completată cu noi stații, precum Bender, Căinari, Căușeni, Zloți, Schinoasa, Valul lui Traian, Reni ș.a. La Bender și Reni au fost construite ateliere și depouri de locomotive. Toate edificiile din lemn au fost construite după proiectul arhitectului-șef al orașului Chișinău, Alexandru Bernardazzi.

Obiectivul principal al construcției a fost îndeplinit într-un termen record. Peste o sută de zile, la 4 noiembrie 1877, în gara Galați a sosit primul tren militar.