EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Cuvântul Pafta este de origine turcă și se folosește în forme aproape identice în limbile română, greacă, bulgară, sârbă și în unele dialecte aromâne, desemnând accesoriile vestimentare cu rol fucțional și ornamental, care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul.

Paftalele sunt accesorii ale costumelor de ceremonie și cotidiene, obișnuite la curtea domnească, dar și în ambianța orașelor și târgurilor din Țările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influența sporită a culturii grecești.

În toată peninsula balcanică, atelierele argintarilor au produs paftale foarte diferite ca dimensiuni, aliaje, tehnică, stil, decorație. Paftalele turcești erau, de obicei, dantelate, adesea - aurite, cu multe pietre, exprimând opulență. La bulgari și aromâni sunt mai simple, dar au un anumit model și o simbolistică aparte. La greci sunt în special din argint, cu modele delicate, la care se adaugă coral și bănuți. Diferența dintre Occident și Orient este marcată de capacitatea otomanilor de a combina materialele cu pietrele prețioase. O altă trăsătură este preferința pentru motivele florale în detrimentul reprezentării animalelor și păsărilor. Populațiile aflate sub stăpânire otomană au asimilat influențele și le-au integrat propriei culturi.

Paftalele etalate certifică prezența unui atelier de giuvaiergerie în orașul Orhei, Basarabia, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar calitatea executării, prelucrarea fină a detaliilor, compoziția complexă denotă măiestria și iscusința meșteșugarilor.

Asemănătoare din punct de vedere stilistic, cele trei paftale sunt alcătuite din două piese, în formă de sămânță germinativă, cu vârfurile puternic marcate. Chenarul marginal este decorat cu motivul ghirlandei, care circumscrie elemente decorative florale. Sistemul de închidere cu cârlig și gaică este acoperit cu un buton decorat. Pe verso ambele părți sunt prevăzute cu câte două bride verticale, cu care se prindea centura.

Paftalele au fost realizate din argint, dovadă servind marca fineții metalului (titlul „84"), aplicată, conform regulamentului, pe ambele detalii ale paftalei, și marca atelierului de giuvaiergerie din Orhei - simbolul stejarului încadrat într-un scut stilizat. Calitatea metalului și a execuției este certificată și de marca meșterului marcator (probirer), una dintre paftale fiind expertizată de Dmitri Tiunov, având aplicat poansonul „ДТ" (DT). Pe ambele detalii ale paftalei este ștanțat anul 1858 și poansonul argintarului care a executat piesa „ПН" (PN). Marca aplicată pe cea de-a doua pafta - inițialele „МИ" (MI) - indică doar meșterul care a executat piesa. Cea de-a treia pafta, realizată în atelierul de la Orhei, nu are aplicate, conform legislației, mărcile necesare pe versoul paftalei, dar păstrează ștanțate aceleași mărci pe marginea laterală a pieselor: simbolul stejarului, titlul „84", anul executării - 1871 și inițialele meșterului marcator - „КС" (KS), identificat cu Sergheev Klim Pavlov, care a activat între anii 1868 și 1871.

Între anii 1840 și 1870, purtarea paftalelor a devenit desuetă, moda feminină adoptând în totalitate croiurile și cromatica occidentală. Ele au revenit la modă în jurul anului 1870 datorită principesei Elisabeta, viitoarea regină a României. Aceasta a introdus la Curte portul național românesc, accesorizat cu paftale. Exemplul ei a fost urmat de elita feminină a vremii până în pragul Primului Război Mondial. Iar succesoarea ei, Regina Maria, avea să perpetueze această modă, cu eleganță și rafinament, și în perioada interbelică.

Tur Virtual


Expoziții

„Marele Război. Mărturii foto-documentare”

31 iulie - 22 septembrie 2014

Conflictul declanșat după atentatul de la Sarajevo (28 iulie 1914) a fost un eveniment istoric fără precedent prin numărul de țări implicate, prin efortul militar, dar și prin amploarea sacrificiului. Conflagrația militară dintre anii 1914-1918 este catalogată ca primul război de masă din istorie care a schimbat chipul secolului XX. Primul Război Mondial (catalogat astfel după cel de-al Doilea Război), numit pe vremea sa Marele Război sau Războiul Națiunilor, a intrat în istorie ca războiul care a schimbat nu numai lumea, dar și ca un „nou tip de război". Pentru prima dată țările beligerante au recurs la mobilizarea totală a bărbaților, iar femeile au participat pe câmpul de luptă în calitate de surori de caritate. Progresul industriei militare a permis tehnologii distrugătoare moderne, acestea manifestându-se prin luptele în tranșee, în aer, pe apă; apar primele tancuri, nave cuirasat, tunuri grele și arma chimică.

Expoziția „Marele Război. Mărturii foto-documentare”
Expoziția Marele Război. Mărturii foto-documentare face parte din comemorarea internațională a centenarului de la izbucnirea Primului Război Mondial și are drept scop valorificarea patrimoniului foto-documentar al MNIM. Mesajul expozițional are un caracter informativ-documentar, unde imaginile fotografice au documentat viața de pe front de la nivelul combatantului de rând până la eșalonul superior. Selecția de fotografii originale din albume de război, ziare, hărți, cărți poștale prezintă scene de război, arme și muniții, viața ostașilor în orele de răgaz, personalul medical pe câmpul de luptă și în spatele frontului, precum și ororile din urma conflagrației militare. Expoziția este canalizată în două direcții:
a. Aspecte din luptele de pe frontul de vest (armatele germane acționau împotriva trupelor franceze, engleze și belgiene), de pe frontul de est (armata germană, împreună cu armata austro-ungară luptau împotriva armatei ruse) și de pe frontul din Balcani, unde o parte din armata austro-ungară lupta împotriva sârbilor. Scena luptelor de război este completată de antrenarea României în Primul Război Mondial din 1916, care a scris o pagină aparte în istoria războiului prin luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz (1917).
b. Basarabia și basarabenii în Primul Război Mondial. Încorporată în cadrul Imperiului Rus, Basarabia a avut o contribuție aparte, aceasta manifestându-se sub aspect economic și social, cea mai valoroasă fiind cea umană. Printre participanții la Marele Război au fost o bună parte din viitorii membri ai Sfatului Ţării și alte personalități cunoscute, or în cadrul expoziției noastre și-a ocupat locul binemeritat ostașul simplu chemat la datorie. Cercetarea și valorificarea patrimoniului fotografic ne-a permis descoperirea a unui șir de ostași basarabeni, participanți în acel măcel diabolic, aceștea completând lista ostașilor basarabeni. Printre aceștea Simion Murafa (s. Cotiujenii Mari, Soroca), care a condus o echipă sanitară pe frontul român, Onufrii Şerevschi (s. Sofia, Drochia), Petru Cebotari (s. Moșeni, Râșcani), Ion Tcaciuc (s. Ivancea, Orhei), Gheorghe Beschieru (s. Samașcani, Orhei), Ion Spătărel (Chișinău) ș.a. O pagină aparte în istoria războiului au înscris-o surorile de caritate, printre care și basarabencele Iulia Dicescu (una din fiicele lui P. Dicescu), Sofia Cantacuzino, Elena Ivanov-Spătărel, Eugenia Colodiev, Zinovia Radu-Maiorova ș.a.
Una din consecințele Primului Război Mondial a fost cea legată de prăbușirea celor patru dinastii imperiale: Germania, Rusia, Austro-Ungaria și Turcia, precum și Revoluția Rusă din 1917. Pe ruinele acestor imperii și a evenimentelor revoluționare din Rusia, Basarabia revine la spațiul românesc și în 27 martie 1918 se unește cu România. Completează mesajul expozițional ziarul „Iskrî" (supliment al ziarului „Russkoe slovo") din anul 1915, unde sunt publicate reportaje de pe câmpul de luptă și din spatele frontului, o mini-colecție de carte poștală tematică și hărți de război.

Expoziție realizată de: Sectorul de Istorie Modernă și Contemporană.

Expoziția „Marele Război. Mărturii foto-documentare”Expoziția „Marele Război. Mărturii foto-documentare”Expoziția „Marele Război. Mărturii foto-documentare”Expoziția „Marele Război. Mărturii foto-documentare”Expoziția „Marele Război. Mărturii foto-documentare”


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Cuvântul Pafta este de origine turcă și se folosește în forme aproape identice în limbile română, greacă, bulgară, sârbă și în unele dialecte aromâne, desemnând accesoriile vestimentare cu rol fucțional și ornamental, care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC