#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist”

Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței din Sighet, România

16 august – 10 septembrie 2024

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Fundația Academia Civică - Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței din România și cu sprijinul financiar al Programului EU4Culture, organizează în data de 16 august 2024, ora 16.00, un nou vernisaj al expoziției itinerante „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist".

Instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în teritoriile din stânga Prutului a avut consecințe dramatice, resimțite de societatea din Republica Moldova până în prezent. Sovietizarea forțată și represiunile staliniste au demarat odată cu adoptarea, în perioada 26 august - 4 noiembrie 1940, a trei hotărâri cu privire la recrutarea a 59 500 de persoane, preponderent din localităţile rurale, ca forță de muncă pentru industria carboniferă și siderurgică din URSS. Apoi, în cele șase județe basarabene incorporate în URSS, la 12-13 iunie 1941, au fost arestate 4 507 de persoane şi deportate 13 885 de persoane. Al doilea val de deportări din 5-6 iulie 1949 din RSS Moldovenească, a fost desfășurat în baza unei hotărârii strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate în Siberia și Kazahstan 35 796 de persoane. În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deportărilor staliniste în RSS Moldovenească, de această dată pe motive confesionale, fiind supuse represiunii 2 617 de persoane, inclusiv 842 de copii, membri ai organizațiilor religioase considerate ilegale și antisovietice. La fel, odată cu instaurarea ocupației sovietice, în Basarabia a fost implementată politica de rechiziții a cerealelor în temeiul hotărârilor Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenească şi CC al PC(b) din RSS Moldovenească din 9 aprilie 1945, prin care țăranii erau obligați să livreze statului cote de cereale, iar nerespectarea acestor hotărâri era pedepsită conform art. 58 şi art. 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene. În rezultatul acțiunilor criminale ale statului sovietic de rechiziționarea a grânelor de la țărani în RSS Moldovenească, în perioada decembrie 1946 - august 1947, au murit de foamete circa 200 000 de persoane; la acestea adăugându-se alte 350 000 de victime afectate de malnutriție și zeci de cazuri înregistrate de canibalism.

Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist" prezintă narațiunile victimelor și supraviețuitorilor represiunilor politice și deportărilor în masă din perioada sovietică. Imaginile și documentele expuse din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și a celor valorificate în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953" expun publicului larg ororile regimului totalitar-sovietic și memoria acestei tragice perioade în societatea de astăzi.

Expoziția foto-documentară „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist" este deschisă publicului în perioada 16 august - 10 septembrie 2024, în incinta Memorialului Victimelor Comunismului și Rezistenței din Sighetu Marmației, România (str. Corneliu Coposu, nr. 4).

Parteneri instituționali:
Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălţi
Institutul de Istorie, USM
Asociația Obștească Institutul Pro Memoria
Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu"

Expoziţia a fost elaborată în cadrul proiectului „Cultura memoriei pentru societăţile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania şi Republica Moldova", susţinut de Programul Promovarea Cooperării şi Democraţiei al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania.