#Exponatul Lunii

Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei. Era o icoană veche care se va face vestită prin descoperirea rugăciunii „Cuvine-se cu adevărat".
Prin anii 980-982, într-un ajun de duminică, înainte de privegherea de toată noaptea, bătrânul călugăr plecase la biserica din apropiere şi lăsase cuvânt ucenicului să facă rânduiala religioasă şi în chilie. Cum era de ascultare, ucenicul făcuse întocmai ce i s-a spus. Când acesta ajunge la cântarea a IX-a Canoanelor „Ceea ce eşti mai curată decât serafimii...", iată că aude cum cineva începe să cânte împreună cu el „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu". Era un călugăr pelerin, apărut pe neprins de veste, care se alăturase celui din chilie, în săvârşirea rânduielilor de rigoare. În acest moment icoana a început să radieze lumină în jurul său, ca în plină zi. Ucenicul, uluit de cele petrecute, îl roagă pe misteriosul călugăr să-i scrie versurile. Acesta i le scrie cu degetul pe o ţiglă de parcă scria pe ceară moale şi-i spune : „De acum înainte aşa să cântaţi şi voi, ortodocşii", şi zicând acestea s-a făcut nevăzut. Ucenicul, rămas de unul singur, se dumerise că fusese martorul unor mari întâmplări. Îl luminase gândul, că pelerinul n-a fost altcineva decât Sfântul Arhanghel Gavriil şi venise, cum făcuse şi alteori, să aducă oamenilor cuvântul Celui de Sus.

Din chilia „Adormirea Maicii Domnului" icoana a fost pusă în Sfântul Altar a bisericii Protaton, unde şi până astăzi se păstrează o icoană de acest fel, iar ţigla cu cântarea divină este dusă la Constantinopol şi inclusă în cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe. În scurt timp, rugăciunea Arhanghelului Gavriil a fost introdusă în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după Sfinţirea Darurilor de Pâine şi Vin. Valea cu chiliile se numeşte de atunci Adin, ceea ce înseamnă „a cânta", „cântare". Icoana ''Cuvine-se cu adevărat'' este de o inestimabilă valoare şi a devenit protectoarea Sfântului Munte. Icoana este sărbătorită la 11/24 iunie, comemorând minunata apariţie a Sfântului Arhanghel și la 13/26 iulie în cinstea Soborului Arhanghelului Gavriil.

Este o icoană de tip Eleusa, personajele centrale exprimând gingăşie şi tandreţe. Ţine Pruncul cu mâna dreaptă, cu cea stângă, petrecută pe sub picoarele lui, prinde între degete cămaşa fiului. Micul Iisus poartă cămaşă scurtă, până la genunchi, în mâna dreaptă ţine sulul, pe care sunt scrise cuvintele Axionului. Mâna stângă, însă, este strecurată pe sub vălul Maicii Domnului spre umărul Ei stâng. Ambii poartă coroane şi nimburi aurite. Doi îngeri încadrează nimbul Preacuratei, iar în cer deschis Atotputernicul binecuvântează cu ambele maini. Realizată în tehnica tempera pe lemn, icoana este prevăzută cu foiță de aur și email multicolor ce conferă imaginii o finețe aparte. Inscripția de pe latura inferioară a chenarului anunță că icoana a fost realizată de pictorul Ioasaf, în anul 1905.

Este vorba de călugărul zugrav Ioasaf Berghie (1862-?) de la mănăstirea Noul Neamţ, aflându-se aici în perioada anul 1887 - anii '40 ai secolului XX, ocupând trei camere, „ca să-şi aşeze atelierul ... în care a lucrat continuu la icoane şi mănăstiri". Născut în familia dascălului bisericii din satul Jabca, Ștefan Berghie, Ioan Berghie a îndrăgit de tânăr chipurile sfinte din icoane. În anul 1890, însuşi stareţul Andronic de la Noul Neamţ l-a binecuvântat sa picteze icoane. Primind monahismul în anul 1895 cu numele Ioasaf, va merge pe jos să viziteze mari centre bisericeşti din preajmă și de mai departe, de unde va prelua taina zugrăvirii icoanelor. De la primele icoane interpretate într-un stil naiv, va ajunge să picteze icoane ca un adevărat profesionist, deprinzând şi tehnici decorative noi. Devine foarte popular în toată Basarabia, lucrările lui fiind solicitate şi peste hotarele ţării. Pictând un număr impunător de icoane acestea ajung să fie comercializate drept icoane provenite din marile ateliere meșteșugărești. În sensul evitării acestor situaţii confuze, primeşte binecuvântarea stareţului de a-şi lăsa semnătura pe icoane, astfel obținând celebritate și numele lui.

Tur Virtual

Expoziții

„Modă și stil de viață în secolul XX. Din colecția vestimentară a Muzeului Național de Istorie a Moldovei”

18 mai 2023 - 31 ianuarie 2024

Moda reprezintă o oglindă a spiritului vremii, un instrument util de a cunoaște trecutul țării și modul în care schimbările, pe care societatea le-a suferit din punct de vedere cultural, ideologic, religios sau politic, au influențat costumul, stilul de viață și valorile comunității.

Colecția de vestimentație civilă a Muzeului Național de Istorie a Moldovei numără peste 700 de piese din secolul al XX-lea, capabile să înșiruie povestea modei și vieții, sociale și personale.

Cele mai relevante piese din colecție - peste 200, cu valoare istorică, artistică și memorialistică, purtate de personaje care au trăit pe acest teritoriu - constituie subiectul expoziției: veșminte de gală, haine de zi cu zi, îmbrăcăminte exterioară și accesorii vestimentare, ce pun în evidență diverse forme, croiuri, țesături și materiale. O parte dintre piesele expuse au aparținut unor personalități ca: nobilele Tatiana Meleghi-Perjul și Irina Cantacuzino; Eugenia Crușevan, prima femeie-avocat din Basarabia; Tamara Iațencovschi, cântăreață de operă; Tatiana Nicolaidi, pictoriță; Tamara Ciobanu, cântăreață de operă și muzică populară; Ninel Cameneva, actriță; Antonina Lucinschi, doctor în pedagogie.

Toate exponatele laolaltă încearcă să redea metamorfozele unui veac al schimbării. Ca un impact al acestor transformări, expoziția prezintă doar portul urban, care a fost „importat" și adaptat și în mediul rural.

Călătoria prin secolul al XX-lea își propune să demonstreze, în linii generale, evoluția ținutei vestimentare în concordanță - mai mult sau mai puțin - cu tendințele modei, să dezvăluie stilul de viață al basarabenilor și felul în care gustul acestora se schimba în raport cu influențele orientale, occidentale și sovietice. O bună parte a expoziției este axată pe stilul vestimentar dominat de regimul comunist, cunoscut astăzi drept „stil sovietic".

Principalele decade ale secolului trecut sunt înfățișate prin una-două ținute vestimentare iconice pentru perioada dată, însoțite de variate accesorii și piese de podoabă, de felurite obiecte uzuale, aparate și piese de mobilier, în încercarea de a reconstitui atmosfera timpului respectiv, de a releva impactul modei asupra diverselor aspecte ale vieții sociale.

În egală măsură, demersul expozițional include o serie de fotografii din patrimoniul muzeal, care surprind istoria vestimentară a societății basarabene, cu oameni obișnuiți și personalități ale timpului. Aceste imagini reprezintă cel mai autentic martor al unui trecut ce merită că-l cunoaștem.

Expoziția se încheie cu o incursiune în designul vestimentar și tendințele dictate de marile case de modă de-a lungul secolului XX, oferindu-ne prilejul de a confrunta hainele purtate de populația din Republica Moldova cu moda și principalele direcții stilistice ale veacului apus.