EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Icoana va deveni în curând foarte populară, iar faima ei va creşte în mod deosebit datorită vindecărilor săvârşite prin mijlocirea Maicii Domnului, presa de epocă înregistrând în detalii numele persoanelor vindecate, locul de trai şi suferinţele lor. Arhimandritul Serafim, stareţ al mănăstirii în perioada 1805-1827, menţiona despre cinstirea deosebită a icoanei Maicii Domnului de la mănăstirea Hârbovăţ, poporul ortodox căutând dintotdeauna în faţa acestei icoane a Împărătesei Lumii ajutor şi apărare. Credincioşii au numit-o Icoană Făcătoare de Minuni, înainte ca Sfântul Sinod să emită Ucazul cu nr. 526 din 26 ianuarie 1859, semnat de împăratul Alexandru al II-lea, prin care acestui chip al Preacuratei i se atribuia titlul de Icoană a Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Hârbovăţ. Recunoscându-i calităţile miraculoase, Sfântul Sinod va institui, totodată, procesiuni religioase cu aducerea anuală a icoanei la Chişinău la 1 octombrie şi întoarcerea ei ulterioară la mănăstire la 23 aprilie.

Icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ este unul dintre cele mai timpurii şi mai populare tipuri mariale – cel al Hodighitriei. În acest model iconografic, Născătoarea de Dumnezeu şi Pruncul sunt reprezentaţi în poziţie frontală, privind spre cel ce se roagă. Fecioara îşi ţine Pruncul pe mâna stângă, cu dreapta arătând spre El. Pruncul binecuvântează cu mâna dreaptă, în mâna stângă ţinând sulul sacru – simbolul Evangheliei. Din punctul de vedere al reprezentărilor, trebuie să menţionăm că, în mare parte, icoanele Maicii Domnului de la Hârbovăţ denotă o atitudine mai deosebită între personaje decât în cazul unei Hodighitrii tradiţionale, remarcându-se o afecţiune specială, accentuată de poziţia chipurilor unul faţă de altul, de aplecarea mai pronunţată a capetelor, de expresia blândă pe faţa Pruncului. Putem spune că, în iconografia Maicii Domnului de la Hârbovăţ, sunt îmbinate armonios trăsăturile a două modele mariologice distincte: Maica Domnului Hodighitria, sau Îndrumătoarea, şi Maica Domnului Eleusa, sau Mila Afectuoasă.

Copii fidele ale icoanei se mai păstrează în Catedrala Mitropolitană din Chişinău, în catedrala Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Chişinău, în biserica de vară a mănăstirii Noul Neamţ din satul Chiţcani (Căuşeni), în biserica Acoperământul Maicii Domnului din satul Sîrcova (Rezina), în catedrala Schimbarea la faţă din Bolgrad, în mănăstirea Schimbarea la faţă din localitatea Tatarbunar, în biserica Sfânta Parascheva din satul Furatovca, regiunea Odesa, în mănăstirea Sfântul Arhanghel Mihail din oraşul Odesa, în mănăstirea Înălţarea Domnului din oraşul Teplodar (Ucraina), în mănăstirea Sfânta Treime din s. Mramor, de lângă Topolovgrad (Bulgaria), în catedrala Sfântul Cneaz Alexandru Nevski din Ungheni ş.a.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

„Monumentele Marii Uniri”

27 noiembrie - 31 decembrie 2018

Expoziţia fotodocumentară „Monumentele Marii Uniri" a fost organizată în holul de la etaj al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului din Bucureşti. Expoziția are ca obiectiv promovarea monumentelor relevante pentru Marea Unire, martori tăcuţi ai unor evenimente şi acţiuni care au pregătit actul de la 1 decembrie 1918.

Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul marilor capitale - Alba Iulia, Arad, Bucureşti, Iaşi, Chişinău, a personalităţilor istorice şi politice în mişcarea naţională şi înfăptuirea Marii Uniri.

Alba Iulia reprezintă locul în care s-a realizat Marea Unire, urmând ca la București, capitala vechiului regat, să se confirme actul Unirii de la 1918. Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voievod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop, se numără printre personalitățile-cheie în organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, precum și în desfășurarea altor evenimente care au pregătit Unirea. Alături de aceștia, se adaugă și participarea unor personalități locale din Alba Iulia, precum cea a avocaților Zaharia Muntean, Camil Velican, Rubin Patiția și a fotografului Samoilă Mârza.

Aradul a constituit centrul în care s-a gândit și pregătit actul plebiscitar. Personalități precum Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop și Ioan Suciu se regăsesc în fruntea Consiliului Național Român Central, care a stabilit data și locul desfășurării Marii Adunări. Mișcarea națională a românilor transilvăneni de la Arad a atras atenția atât a presei românești, cât și a celor maghiare și germane. Acest lucru a atras după sine mutarea nucleului politic la Arad, unde, în anul 1908, Partidul Național Român își mută sediul.

În Bucureștiul ocupat, pe 7 mai 1918 a fost semnat Tratatul de pace, prin care România renunța la teritoriile românești din Austro-Ungaria, teritoriul Bucovinei urmând a fi mărit cu o parte din ținuturile Hotin, Herța, Dorohoi și Dorna. La data la care la Alba Iulia se desfășura Marea Adunare și se proclama Unirea Transilvaniei cu România (18 noiembrie / 1 decembrie), Regele Ferdinand și Regina Maria soseau în capitala eliberată. Astfel, tratatul anterior a fost invalidat prin înfrângerea Puterilor Centrale de către Antantă.

Iașul, „capitala de război", a fost capitala României la începutul Primului Război Mondial, când familia regală și guvernul au părăsit Bucureștiul, tot mai mult amenințat de o ocupație militară. Timp de doi ani, la Iași și-au desfășurat activitatea Casa Regală, Guvernul, Senatul și Parlamentul României. În acest timp, sub conducerea prim-ministrului Ion I. C. Brătianu, au fost adoptate legi reformatoare care au pus bazele formării statului național unitar român.

Chișinăul, inima Basarabiei, este locul în care, la 27 martie 1918, au avut loc ședințele Sfatului Țării, cei 86 de deputați au votat Actul Unirii, în care au fost consemnate următoarele: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România. Trăiască Unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!". În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pan Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Țării.

La manifestarea de inaugurare a expoziției, care a avut loc pe 27 noiembrie, ora 15.00, au participat: Andrei Chistol, Secretar de Stat la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova; Dana Mihai, Director Programe, Institutul Naţional al Patrimoniului din Bucureşti; Alexandru Mureşanu, adjunct al ambasadorului României în Republica Moldova; Ion Negrei, istoric; Elena Postică, director adjunct la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului..

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu